Klára Gâtu Bogdan, din comuna Găiceana, a primit distincția „Crucea Maghiară de Bronz pentru Merit” din partea președintelui Ungariei

Klára Gâtu Bogdan, cântăreață de muzică populară, educatoare de dansuri populare și păstrătoare de tradiții din satul Arini, Comuna Găiceana, a primit distincția „Crucea Maghiară de Bronz pentru Merit”, categoria civilă.

Evenimentul a avut loc pe 20 septembrie, iar premiul i-a fost înmânat Klárei Gâtu Bogdan de către Tamás Fodor, consulul șef a Consulatului General al Ungariei din Miercurea Ciuc, din partea președintelui Tamás Sulyok, potrivit unui comunicat de presă.

„Este mai mult decât o recunoaștere pentru o carieră remarcabilă, este un mesaj puternic pentru comunitate: cultivarea tradițiilor și transmiterea culturii este o valoare adevărată și atemporală care merită respect și apreciere. Comunitatea Asociației Maghiarilor Csángó din Moldva felicită din inimă câștigătorul și îi urează viață profesională lungă plină de bucurii și recunoașteri!”, a precizat Asociația Maghiarilor Csángó din Moldova.

Laudația mătușii Klára a fost citită de Melánia Kovács, coordonatoarea programului tradițional de conservare al MCsMSz. La ceremonia de premiere, Klára Gâtu Bogdan a ținut un discurs pe care îl redăm mai jos:

M-am gândit mult, oare de ce primesc această distincție atât de valoroasă? Poate pentru că eu eram acea persoană care îi primea pe cercetători, fotografi sau folcloriști pe vremea lui Ceaușescu? Poate pentru că securitatea, miliția, veneau la mine ori de câte ori erau vizitatori maghiari în sat? Poate pentru că după Revoluție, pentru prima dată, la mine în curte se organizau ateliere în limba maghiară cu ajutorul studenților veniți în vizită? Sau, poate, pentru că l-am ajutat pe bunul meu prieten Gergely Csoma să găsească un lăcaș în sat și să-i învețe pe copii despre cultura maghiară?

Poate primesc această distincție pentru că oamenii securității făceau tot posibilul să apar în ziare, unde mă făceau de rușine pe mine și familia mea? Poate pentru că băteam toba când omul meu cânta la acordeon, când învățam copii în casă la mine, la dansuri populare? Poate pentru că am avut mai multe certuri cu preotul Beța pe tema originilor noastre? Sau pentru permiterea slujbei în limba maghiară, când, am amenințat că intru în greva foamei, apoi a venit permisiunea pe loc? Poate primesc distincția pentru că i-am ajutat pe Iancu Laura și pe fiul meu, Tibi, să organizeze „Zilele Maghiare ale Satului” timp de mai mulți ani? Pentru că în 2004 am creat grupul de cântece și dansuri KEREK ALMA FA LÁPI care funcționează și astăzi?

Foto: AMCM

Poate, pentru că am fost educatoare de tradiții în fiecare sistem de învățământ? Acasă, sau la vechea grădiniță, sau la noua casă maghiară? Oare sunt premiată pentru că i-am învățat pe copii cântece, balade, basme, legende, dansuri, de cusut, de țesut, de gătit sau multe alte lucruri care erau în satul nostru demult și care cu siguranță vor fi totuși bune pentru viață?

Nu pot ști de ce s-a gândit președintele Ungariei la mine, dar cred că niște oameni i-au povestit despre mine. I s-a spus că departe, dincolo de Siret, trăiește o femeie care nu se teme. Nu se teme de preot, de poliție, nu se teme de muncă și face totul pentru supraviețuirea datinilor străbune. Dumnezeu să-i binecuvânteze pe suspușii maghiari că s-au gândit la mine! Vă mulțumesc pentru distincție!

– Klára Gâtu Bogdan