• o parte din membrii Obștii forestiere Muncelu-Beleghet-Cărunta acuză primarul comunei că a desființat abuziv asociația • primarul spune că obștea nu funcționa legal pentru că s-a divizat înainte de naționalizare, iar oamenii au renunțat de bună voie la asociere
Liniștea în care a decurs retrocedarea pădurilor, în ultima vreme, pare să fie de fapt doar de fațadă, pentru că problemele oamenilor din zonă sînt departe de a fi rezolvate. În comuna Agăș, unde răzvrătirile împotriva silvicultorilor nu au fost atît de vizibile ca la Brusturoasa, de exemplu, situația stă din nou să explodeze. O deovedește faptul că o parte dintre sătenii din Preluci îl acuză pe primarul comunei că le-a desființat abuziv Obștea forestieră care urma să administreze pădurea retrocedată. Conform spuselor lui Mihai Huluță, secretarul Comisiei de administrare a obștii, asociația ar fi urmat să primească 1.700 de hectare de pădure, potrivit legilor care prevăd în cazul obștilor și composesoratelor o suprafață de pînă la 20 de hectare de pădure de fiecare membru. Numai că, la măsurătoare, s-a descoperit că se poate retroceda de fapt doar o suprafață de vreo 900 de hectare, „datorită exploatării nesăbuite din ultimii ani de către mafia pădurilor, precum și faptul că suprafețe mari de pădure care au aparținut cetățenilor din fosta comună Goioasa sînt pe raza Ocolului silvic Comănești. În această situație, a început aplicarea metodelor de păcălire fără scrupule a populației prin întocmirea la nivelul primăriei a altor anexe, reducîndu-se fără nici o explicație suprafețele de păduri ce urmau să fie retrocedate”, după cum susține Huluță. Acesta mai spune că în momentul în care au început să se agite oamenii prin comună, primarul comunei, Toma Samoilă, a anunțat prin sate că a desființat asociația proprietarilor de păduri, „cu toate că aceasta a fost înființată prin hotărîre judecătorească pe 16 noiembrie 2002”. După spusele lui Huluță, motivul pentru care primarul a recurs la acest „truc” este legat de drepturile pe care le au membrii asociației în plus față de simplii proprietari de păduri. „Păcălirea populației a reușit deoarece, prin lege, în cazul asociației dreptul urmașilor este de 20 de hectare de pădure, față de 10 hectare pentru cei din afara asociației. De fapt, primăria încearcă să acopere în acest fel faptul că a dat păduri altora, care nu avea dreptul și nu are cum să facă rost de cele 1.700 de hectare de pădure la cît am fi avut noi dreptul. S-a reușit pînă la urmă să se măsoare și să se delimiteze peste 900 de hectare, dar nici pînă acum nu s-a trecut la punerea lor în posesie. Am trimis adresă și la prefectură de mai bine de două luni, dar nu am primit încă răspuns”, ne-a declarat Mihai Huluță.
„Oamenii nu au vrut să se asocieze”
De celalată parte, primarul comunei spune că toate acuzele lui
Huluță sînt neîntemeiate. În primul rînd, că „nu aș fi putut să desființez eu o asociație care are hotărîre judetorească de înființare” și apoi pentru faptul că oamenii care făceau parte inițial din asociație au renunțat de teamă că Huluță și Burlacu, un alt membru al acestei obști, le vor exploata pădurile, iar lor le vor da dividende la sfîrșit de an. „S-au săturat oamenii de tot felul de șefi. Cel puțin trei dintre cei care s-au înscris în asociație au venit la mine și mi-au spus că renunță la asociere de teamă ca nu cumva să rămînă fără pădure. Este vorba de Gheorghe Merlușcă, Franț, Fulga și alții, sînt destul de mulți”, ne-a spus Toma Samoilă primarul comunei Agăș . El mai contestă și faptul că membrii Obștii Muncelu-Beleghet-Cărunta ar fi avut dreptul să primească cele 20 de hectare de membru, așa cum susține Huluță. „Oricum, nu puteau primi cîte 20 de hectare de pădure, pentru că acesta este un drept care apaține doar acelor moștenitori ai unor păduri care făceau parte dintr-un composesorat sau o obște care nu s-a divizat de la înființare pînă la naționalizare. Ori, eu am documente care atestă faptul că a fost divizată pînă în 1926. De asemenea, am harta întocmită de inginerul Nicolaie Șerbescu în 1926, în care sînt trasate loturile pentru fiecare persoană în parte unde nu apare asociația”, ne-a mai declarat primarul comunei.
Toma Samoilă crede că toată această agitație a pornit de la faptul că nu toți cei care au fost membrii asociației aveau dreptul la 20 de hectare fiecare. „Din cele 185 de poziții, cîte erau înscrise în obște, doar 15 au avut mai mult de 10 hectare. În rest, aveau doar pînă la zece hectare, iar oamenii au renunțat pentru că aceștia ar fi acaparat conducerea asociației. Nu le-ar fi convenit ca toate deciziile să le ia cei 15, care aveau mai multă pădure decît marea majoritate, și atunci au renunțat”, a mai explicat Spoială un alt motiv pentru care oamenii ar fi renunțat de bună voie la asociere. Din spusele primarului, reise că, pînă în prezent, locuitorii a peste 80 la sută din satele comunei au primit pădurile înapoi fără să iasă frămîntări în urma acestei operațiuni. Primii săteni puși în posesie au fost cei din Cotumba, apoi cei din Șugura, Pîrîul Agăș și Sulța. În prezent se dau înapoi pădurile locuitorilor din Diaconești și Preluci, ultimii fiind pe listă sătenii din Goiaosa. Autoritățile locale susțin că pînă la sfîrșitul anului vor tremina cu retrocedarea pădurilor. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns