Lagăre pretențios numite spitale

Eduard ADAM

Patru bolnavi psihic periculoși au evadat din spitalele specializate din județ. Au șters-o de sub nasul personalului, prea puțin comparativ cu numărul de pacienți și prea aglomerat. Nu sînt singurii evadați,dar sînt persoane care le-ar putea face rău celor din jur, odată ce tratamentul este întrerupt. Sînt, însă, și alți bolnavi psihic din județ care, odată ajunși în grija familiilor nu mai iau pastilele prescrise de medici. Adică, mai pe românește, pot oricînd să o ia iarăși pe cîmpii și să mai facă cine știe ce grozăvie, lor sau celor cu care intră în contact. în acest domeniu, după cum spun cadrele medicale, pînă acum nu s-a făcut mai nimic. Ministerul de resort și-a îndreptat atenția spre orice alte ramuri ale sănătății, mai puțin spre aceasta. Secțiile de psihiatrie din județ arată ca niște lagăre, iar bolnavii sînt tratați ca vai de ei. Stau ca sardelele, în pușcării numite pretențios spitale. Mi-aduc aminte de un reportaj scris cu ceva timp în urmă de o colegă de-a mea, la secția de profil din Buhuși. Citeam și nu-mi venea să cred. întîmplarea a făcut să ajung, în documentare, la secția de Psihiatrie a Spitalului Județean Bacău. Să îți pui mîinile în cap, și altceva nimic. O jale de nedescris. De fapt, cuvintele n-ar fi putut creiona niciodată șocul pe care îl trăiește orice om normal ajuns într-un asemenea lagăr.

Nu mi-aș fi ales acest subiect, dacă n-aș vedea tot timpul în jur vorbindu-se despre reforma în sănătate. Cînd auzi oficiali vorbind despre „reale progrese”, despre „pașii importanți făcuți în sistemul sanitar”, ai senzația că trăiești într-o altă lume. Și nu poți să-ți reprimi indignarea, cînd descoperi cruda realitate de prin secțiile destinate bolnavilor mintal. Oameni care, e drept, și-au pierdut calea, dar care, orice s-ar spune, trebuie tratați decent. Nu să-i ții în încăperi care pot fi catalogate oricum, numai secții de spital, nu.
Mă-ntreb dacă mai marii din Sănătate știu cum arată aceste secții. Mă-ntreb dacă măcar o dată cei care dictează în sistemul sanitar românesc s-au obosit să le calce pragul. Ar avea un șoc, sînt convins. Și-ar, probabil, după aceea și-ar cîntări mai atent cuvintele și nu s-ar mai împăuna cu mari realizări.

în timp ce bolnavii psihic stau ca animalele, în timp ce personalul medical care se ocupă de ei e și el în pragul nebuniei, șefii sistemului sanitar reduc numărul de paturi de peste tot pe unde merg. Li se pare lor că asta-i marea salvare a Sănătății românești. Mai taie și din banii spitalelor, motivînd că vor plăti doar pentru cazurile rezolvate. Culmea, banii luați dintr-o parte nu se regăsesc într-o mîncare mai consistentă pentru bolnavi. Ce mari măsuri mai aplică?!… A, blochează angajările de prin spitale, deși este o penurie de medici și asistente cum n-a mai fost niciodată pe la noi. Halal reformă, ce să zic!! Pare că totul e făcut haotic. Parcă cineva din minister e pus să încurce lucrurile mai mult decît erau înainte. Pare că cineva e plătit din banii noștri pentru a afunda și mai mult acest sistem în mizerie.

Nu sînt specialist, însă nu-ți trebuie prea multă știință pentru a vedea că în sănătate nu merge mai nimic. Că totul e o mare varză, că jalea e cuvîntul cel mai potrivit pentru a descrie felul în care funcționează sistemul sanitar românesc. Și – revenind -, dacă intri prin secțiile de psihiatrie, chiar și sănătos la cap fiind, o iei razna. totul e fă

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!