Laurențiu Neghină, primarul din umbră al Oneștiului, anunță pomeni electorale din propriul buzunar, pe baza unor informații fiscale secrete

Primarul din umbră al Oneștiului, Laurențiu Neghină, promite bani din propriul buzunar pentru persoanele cu handicap, în funcție de situația materială a acestora. Modul în care sunt identificate familiile „eligibile” ridică semne serioase de întrebare privind accesul la informații care nu sunt destinate publicului și transformarea carității într-un instrument de capital electoral.

Deși nu mai poate ocupa nicio funcție publică în urma unei decizii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Laurențiu Neghină continuă să joace un rol central în administrația municipiului Onești. Oficial, este doar consilier al primarului și purtător de cuvânt al instituției. În fapt, influența sa depășește cu mult acest statut, iar numeroase decizii și mesaje publice ale Primăriei sunt asociate direct cu numele său, conturând imaginea unui „primar de facto”.

Această poziție informală a devenit cu atât mai controversată după ce, imediat după votarea noilor taxe locale, Neghină a anunțat public că va achita, din fonduri proprii, impozitul pe locuință pentru 100 de persoane cu handicap grav din Onești. Gestul a fost prezentat ca unul caritabil, selecția beneficiarilor urmând să fie făcută „în funcție de situația materială a familiei”.

„Din acest motiv am hotărât ca pentru 100 de persoane, din Onești, cu dizabilități grave, în funcție de situația materială a familiei, să le achit eu, din buzunarul propriu, impozitul pe locuință”, a declarat Laurențiu Neghină, citat de presa locală.

În municipiul Onești există aproximativ 360 de persoane încadrate în grad de handicap grav, iar impozitul mediu anual pe o locuință este estimat la circa 600 de lei. În acest context, apare o primă întrebare esențială: cum vor fi identificați cei 100 de beneficiari și cine stabilește, concret, situația materială a acestora?

Contactat de Ziarul de Bacău, fostul primar a fost întrebat de ce municipalitatea nu aplică direct facilitățile prevăzute de Codul fiscal, care permit scutiri sau reduceri pentru persoanele cu dizabilități și venituri reduse. Răspunsul său a indicat o combinație între mecanismele legale și intervenția financiară privată.

„Ce nu se acoperă vor suporta firmele la care sunt acționar”, a susținut Neghină.

Secretul fiscal, doar o vorbă, la Onești

Problema de fond nu este însă doar sursa banilor, ci accesul la informații. Pentru a selecta persoane „în funcție de situația materială”, este nevoie de date fiscale și sociale care nu sunt publice. Neghină a negat că ar avea acces la astfel de informații prin poziția sa din Primăria Onești, deși lucrează în interiorul instituției și are un rol activ în comunicarea administrației.

Inițial, acesta a admis că nu are un mecanism clar stabilit pentru implementarea măsurii, revenind ulterior cu varianta implicării unei organizații non-guvernamentale.

„Încă nu mi-am pus problema cum voi face concret. Voi da la o asociație caritabilă să se ocupe sau mă vor căuta aceste persoane pe mine. De obicei, donez la Asociația Sufletești, nici nu știu unde se duc banii. Anual, fac donații de 300.000-400.000 de lei”, a mai spus cel care, oficial, este doar consilier al primarului municipiului Onești.

Incompatibil, dar a rămas în același birou

Contextul juridic este esențial. În 2024, Laurențiu Neghină a părăsit funcția de primar după ce instanța supremă a confirmat definitiv decizia de incompatibilitate emisă de Agenția Națională de Integritate. La alegerile locale care au urmat, acesta l-a susținut pe Adrian Jilcu, actualul primar al Oneștiului. Deși nu mai este funcționar public și are interdicție de a ocupa o astfel de funcție, Neghină a fost angajat ca personal contractual, în calitate de consilier al primarului și purtător de cuvânt.

În paralel, activitatea sa publică pe rețelele sociale ridică semne suplimentare de întrebare. Pe contul personal de Facebook, fostul edil face anunțuri cu tentă cvasi-oficială ale administrației locale, dar promovează și oferte comerciale ale firmelor în care este asociat împreună cu familia: de la prețuri la pâine, până la servicii pentru evenimente private.

Contactat de Ziarul de Bacău, Neghină a respins ideea că ar exercita o putere informală sau că s-ar afla într-o situație de incompatibilitate.

„Nu sunt primarul primarul Oneștiului, e o interpretare, ajut pe toată lumea cum pot. Anul trecut am dat 300 de pachete la necăjiți. Nu dau bani din buzunar, ci din firmele la care sunt acționar împreună cu familia, dar la care nu am nicio funcție. E dreptul lor legal la sponsorizări. Avem dividende la aproape 2 milioane de euro anual. Am dreptul să fiu acționar în firme. Nu sunt funcționar public, sunt personal contractual”, a declarat Neghină.

Un alt detaliu relevant este faptul că fostul primar și-a păstrat biroul din Primărie, fapt care alimentează percepția continuității de putere. Întrebat de ce folosește în continuare acest spațiu, Neghină a susținut că nu ar fi vorba despre un birou personal.

„N-am voie să am birou în primărie? Biroul respectiv este folosit de toată lumea – primarul, viceprimarul – e ca o sală de întâlniri. E un birou comun, sunt 2 camere cu legătură între ele. La noi ușa este deschisă, oricine poate intra acolo, eu nu-mi arog calitatea de primar, ferească Sfântul de așa ceva!”, a afirmat Neghină.

Dincolo de declarații, rămâne o problemă de fond: un fost primar, cu interdicție de a ocupa funcții publice, care activează în interiorul Primăriei, comunică în numele administrației și anunță măsuri cu impact social, bazate pe criterii ce presupun acces la date sensibile. În acest context, gestul prezentat drept caritate ridică suspiciuni legitime privind folosirea resurselor, a informațiilor și a influenței administrative pentru consolidarea capitalului electoral și a controlului informal asupra municipiului Onești.