* Revista „Ateneu” nr. 7(419), iulie 2004
Aprecierea din titlu nu aparține semnatarului acestor succinte consemnări pe marginea conținutului ediției pentru luna iulie a revistei de cultură „Ateneu”, ci reprezintă, aș putea spune, definirea unui fenomen cu care se confruntă, de ani buni, cultura românească în general, muzica cultă în special, așa cum îl percepe compozitorul și dirijorul Liviu Dănceanu. In editorialul „Un festival, ca un partener loial”, acesta consideră că „…interesul pentru muzica savantă contemporană s-a transformat într-un stîngaci improvizator ce nu are un sistem propriu (…), a devenit o poartă închisă la care nu prea se mai învrednicește să bată careva”. Și continuă: „Nimeni nu mai are azi nevoie de muzica savantă” (…); am devenit, așadar „…stranii martiri fără credință”, ori este limpede că „…muzica savantă are azi, mai mult ca niciodată, nevoie de partener”. Cu alte cuvinte, de public meloman. Același editorialist ce persistă în manierele elegante își reînnoiește „Invitația la dans” prin rubrica consacrată „Mondo musica”. Revista ne menține în sfera creațiilor pe portativ prin intermediul celor trei pagini consacrate unui triplu eveniment: împlinirea a 60 de ani de viață a compozitorului Viorel Munteanu – autorul unui bogat repertoriu de prelucrări vocal-orchestrale după cîntări bisericești psaltice și corale și apariția volumului „Muzica sacră” avîndu-l ca autor pe sărbătorit. Prezentarea este semnată de un alt specialist în domeniu: preotul Florin Bucescu – conf. dr. la Universitatea de Arte „G. Enescu” din Iași. De asemenea, sînt reflectate pe larg manifestările prilejuite de cea de a XVIII-a ediție a Festivalului Internațional „Zilele Muzicii Contemporane”.
Proza este din nou prezentă în acest număr prin povestirea „Există totdeauna un tren”, semnată de Aurelia Corbeanu, iar una din rubricile de poezie este consacrată lui Marius Grama – student la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, cîștigătorul premiului revistei „Ateneu” la Concursul Național „Magda Isanos – Eusebiu Camilar”, Udești-Suceava, ediția a IX-a 2004.
Cititorilor revistei li s-a pregătit și de această dată o plăcută surpriză: întîlnirea (pentru mulți băcăuani – reîntîlnirea) cu pictorul Ilie Boca, prin intermediul interviului „Pictez dintr-o nevoie lăuntrică, numărîndu-mi zilele cu pensula” semnat de Carmen Mihalache.
Semnalăm, totodată, pagina „breviar” cu rubricile: „Saloanele Moldovei” și „Jurnalul galeriilor”; cele de „cronică literară”, în care Carletta Elena Brebu ne vorbește despre „Cumpăna cuvântului liber în…dialog” pe marginea volumului Ilenei Mălănciou „Recursul la memorie”, iar Adrian Jicu face o serie de considerații pe marginea ideii „Libertatea ca asumare a responsabilității” inspirată de volumul „Ucenicia libertății” al scriitoarei Cassian Maria Spiridon.
Ca de obicei, nu lipsesc paginile rezervate autorilor și cărților; rubricile „Gaură-n cer” (C.D. Zeletin – Viața agramatismelor) și „Proximități (Al. Călinescu – Exerciții de memorie), ce încadrează grupajele de versuri semnate de George Anca și de moldoveanul Leo Butnaru.
Ce altceva mai putem citi? Iată cîteva sugestii: File dintr-un jurnal teatral – aparținînd lui Bogdan Ulmu; Lumi anglo-saxone – Cine vrea să fie yahoo?, de Elena Ciobanu; Arte și meserii – Despre „inteligenți”, semnatar – Constantin Călin; Perna cu ace – Prințul „interimar” în viziunea lui Vasile Spiridon; Digresiuni – Și minciuna-i vorbă… (de Irina Petraș); Cronica traducerilor – India clasică, semnată de Ionel Savitescu. Autorii străini sînt prezenți, în acest număr, prin antologia de poezie finlandeză întocmită de Gruia Novac.
Fără pretenția de a fi epuizat, în aceste succinte consemnări, un sumar bogat în titluri, rubrici, domenii ale artei și autori, vă rezerv plăcerea de a le descoperi dumneavoastră înșivă. (Mihai BUZNEA)
Lasă un răspuns