Dacă pînă la Revoluția din 1989, pașaportul era un vis realizabil numai în anumite condiții, foarte stricte, în prezent, tineri, bătrîni, copii, toți au asaltat cu mic cu mare Birourile de pașapoarte pentru obținerea acestui act fără de care unii nu pot trăi. În ciuda vizelor impuse de unele state, tot românul a ieșit în lume, cu gînduri și dorințe mai mult sau mai puțin curate. Afluxul de români, ca și dorința României de a intra în Europa, au obligat statul nostru la adoptarea unor acte normative menite în genere să ocrotească interesele celorlalte state.
Astfel, prin art.14 din O.G.65/1997 (modificată prin O.U.G. 119/2002) s-a prevăzut că cetățeanului român i se poate refuza, temporar, eliberarea pașaportului, iar dacă i-a fost eliberat, îi poate fi retras ori i se poate suspenda dreptul de folosire atunci cînd:
a) există date temeinice că a săvîrșit o infracțiune pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de doi ani închisoare și că intenționează să folosească pașaportul pentru a se sustrage urmăririi penale. Măsura de retragere a pașaportului se ia pentru o perioadă de cel mult șapte zile;
b) este învinuit sau inculpat într-o cauză penală și magistratul dispune instituirea măsurii interdicției părăsirii localității;
c) a fost condamnat și are de executat o pedeapsă privativă de libertate;
d) este urmărit pentru creanțe exigibile mai mari de 25 milioane lei, datorate unor persoane fizice, persoane juridice sau statului, iar executarea acestora nu este garantată, dacă plata creanțelor a fost dispusă prin hotărîre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă;
e) a săvîrșit în țară sau în străinătate fapte de natură să aducă atingere siguranței naționale, menținerii ordinii publice, protecției sănătății sau moralei ori drepturilor și libertăților fundamentale ale altei persoane, care sînt stabilite prin hotărîri judecătorești sau fac obiectul urmăririi penale. Măsura se ia pentru o durată cuprinsă între 6 luni și 3 ani, stabilită proporțional cu gravitatea faptei comise și cu consecințele ei. Aceeași măsură poate fi luată și împotriva persoanei care a fost returnată în baza acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte state.
Refuzul eliberării, retragerea ori suspendarea dreptului de folosire a pașaportului se comunică, în scris, celui în cauză, cu menționarea motivelor, în termen de 15 zile de la data luării măsurii. Împotriva oricăreia dintre măsuri, persoana nemulțumită poate face contestație la organul ierarhic superior celui care a dispus măsura, în termen de 30 de zile de la data comunicării. Contestația se soluționează în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei, iar dacă cel în cauză este nemulțumit de modul de soluționare, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, respectiv tribunalului.
Nu întîmplător am făcut referire la actul normativ de mai sus, deoarece pe rolul instanțelor de judecată sînt destule dosare prin care cetățeni români au fost trimiși în judecată deoarece au săvîrșit infracțiunie pe teritoriul altor state. În acest sens a fost adoptată O.U.G.112/2001 proivind sancționarea unor fapte săvîrșite în afara teritoriului țării de cetățeni români sau de persoane fără cetățenie domiciliate în România. Conform prevederilor acestui act normativ, intrarea sau ieșirea dintr-un stat străin prin trecerea ilegală a frontierei acestuia constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani. Dacă această faptă a fost săvîrșită în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Cu o pedeapsă cu închisoarea de la 2 la 7 ani este pedepsită fapta de a racola, îndruma sau călăuzi una ori mai multe persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei unui stat străin sau de a organiza una ori mai multe dintre aceste activități ilegale. Cu aceeași pedeapsă se sancționează și racolarea uneia sau mai multor persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei unui stat străin sau organizarea unei asemenea activități, săvîrșită pe teritoriul României de alte persoane. Inițierea sau constituirea unei asocieri în scopul săvîrșirii infracțiunilor de mai sus, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani.
Toate aceste fapte vor avea drept consecință și retragerea ori suspendarea dreptului de folosire a pașaportului.
Avocat GABRIEL CRÎȘMARU
Lasă un răspuns