~5 min lectură 0 comentarii

Legea zilierilor pare moarta din fasa

Redacția Ziarul de Bacău

– ziua de munca ajunge, in agricultura, de la 16 la 80 de lei, fata de 40 – 50 de lei, plus mincare, cit se cere acum – institutiile muncii vor avea, insa, motiv sa controleze munca zilierilor si sa aplice amenzi

Unii dintre noi nu-i cunosc, dar multi i-am vazut la munca mai ales pe cimp, dar si prin orase pe la cite o firma, pe santiere. Sint zilierii, oamenii care nu aveau, pina acum, nici un angajament oficial, care munceau cu ziua. De numai citeva zile, munca prestata cu ziua se plateste si se impoziteaza oficial. Presedintele Traian Basescu a semnat promulgarea Legii privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri. Odata cu publicarea ei in Monitorul Oficial, legea va intra in vigoare. Este, insa, binevenita pentru angajatori? Dar pentru zilieri? Vor fi multumiti lucratorii cu cit li se va plati?

Expunerea de motive pentru aceasta lege, arata cum criza economica a crescut, in ultimii doi ani, numarul de someri, dar si ca „exista o categorie a populatiei din mediul rural fara calificare profesionala, fara educatie scolara, care a avut întotdeauna probleme în gasirea unui loc de munca permanent si, în cel mai bun caz, au fost angajati fara forme legale”. Initiatorii legii sustin ca prin acest act normativ „se creaza un cadru juridic adecvat pentru ca aceste categorii de persoane sa aiba posibilitatea de a-si asigura un venit de subzistenta, evitindu-se totodata evaziunea fiscala din acest domeniu”. Opozantii demersului facut pentru aceasta sustin, insa, ca nu poate fi vorba de un „domeniu”, atit timp cit el era total ignorat pina acum, ca si cum nu exista.

Ce spune legea

Potrivit reglementarilor legislative, angajatorul este obligat sa plateasca un impozit de 16% calculat la remuneratia bruta a zilierului. Suma care revine pentru munca prestata de un zilier trebuie sa fie cuprinsa intre 2 si 10 lei. In plus, va exista si un registru special, unde fiecare va semna pentru banii primiti. Durata activitatii ocazionale poate fi exercitata pentru cel putin o zi, corespunzator cu 8 ore de munca si nu poate depasi 90 de zile pe an pentru acelasi beneficiar. Totodata, durata zilnica de executare a activitatii unui zilier nu poate depasi 12 ore, respectiv 6 ore pentru lucratorii minori care au capacitate de munca. Chiar daca partile convin un numar
mai mic de ore de activitate, plata zilierului trebuie facuta pentru echivalentul a cel putin 8 ore de munca. Dovada platii remuneratiei zilnice se face prin semnatura lucratorului în Registrul de evidenta a zilierilor.

Cine se opune, cine nu

Camera Deputatilor a adoptat legea pe 29 martie. Proiectul a fost adoptat cu 158 voturi favorabile, dar a avut si 128 impotriva si doua abtineri. Legea nu este nici pe placul PSD, nici al PNL. „Cui foloseste acest proiect de lege?” – spun liberalii. „Statului, fiindca doreste sa-si incaseze impozitul de 16%. Nu foloseste sezonierilor” – au completat, comentind proiectul de lege deputati PSD, care au mai adaugat ca actul normativ poate genera efecte necontrolabile pe piata muncii si ca acesta nu prevede asigurari pentru zilieri si nici echipamente de protectie pentru acestia: „Cu doi lei pe ora, salariul este de 350 de lei pe luna. Îi condamnam la mizerie pe oamenii astia. Angajatorul va merge pe aceasta limita de jos” – au mai spus deputatii. Evident, legea a fost sustinuta de arcul guvernamental, ai carui amploiati cred ca acest tip de activitati, muncile sezoniere, era scapat de sub control.

Fermierii isi doresc legea

Fermierii, in schimb, isi doresc o asemenea reglementare, pentru ca ei sint cei care lucreaza direct cu zilierii. „Nu am avut nici timp, dar nici posibilitatea sa studiem mai in amanunt noua lege – spune Daniel Ciobanu, presedintele Asociatiei Judetene a Producatorilor Agricoli. Ceea ce putem spune, insa, este ca avem nevoie de un asemenea act normativ. Dar nu intelegem cum poate fi aplicata: daca platesti un zilier cu 16 lei pe zi, atunci el nu va veni la lucru, pentru ca acum un zilier e platit cu 40 – 50 de lei pe zi, plus mincare. Iar daca ar fi sa plateasca 16% impozit la cei 50 de lei ar fi enorm si iar nu mai vine la munca”. Daniel Ciobanu mai crede ca sistarea asistentei sociale pentru persoanele din aceasta categorie i-ar obliga sa caute de lucru si ar accepta plata conform legii. Daca ajutoarele vor continua sa se dea, nimeni nu se va inghesui la munca pe bani mai putini. Asa, legea pare moarta din fasa, insa instiutiile muncii vor avea motive legale sa controleze munca zilierilor si ii vor amenda pe angajatori in caz de nereguli.

Unde se pot angaja zilieri

Interesante sint domeniile identificate ca fiind cautate de zilieri si intretinute de angajatorii amatori de astfel de forta de munca. Ele sint agricultura, vinatoarea si pescuitul, exploatarile forestiere, pisciculturasi acvacultura, pomicultura si viticultura sau apicultura. In aceeasi categorie mai intra zootehnia, spectacolele, productiile cinematografice si audiovizuale, publicitatea, activitatile cu caracter cultural, manipularile de marfuri, activitatile de întretinere si curatenie.

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.