• copiii sub doi ani nu mai pot fi instituționalizați • cei care îndeamnă copiii la cerșit primesc pînă la șapte ani închisoare
Discuțiile referitoare la noul pachet legislativ privind protecția copilului se află, în aceste zile, pe ultima sută de metri, urmînd să intre cît mai curînd în circuitul legislației românești. Cele patru proiecte includ prevederi care acoperă o arie destul de largă de situații posibile în domeniul protecției copilului. Scopul adoptării acestui pachet de legi îl constituie reglementarea în mod unitar a drepturilor copiilor, atît în cazul minorilor care cresc în familia naturală, cît și în acela al celor fără părinți sau aflați în grija statului. Practic, prevederile incomplete care se regăseau în mai multe acte normative, între care Codul Familiei sau ordonanțele privind adopțiile, au fost completate și adunate la un loc, cele patru proiecte de lege fiind numite generic un „cod al copilului”.
Una dintre cele patru legi face referire la drepturile minorilor și obligațiile părinților. Proiectul de lege garantează dreptul minorului la educație, îngrijire medicală, imagine publică, intimitate, liberă exprimare și opinie, la protecția împotriva exploatării, precum și dreptul la asistență socială. În același timp, actul normativ stabilește foarte clar drepturile părinților și, ca o noutate, garantează sprijinul din partea statului pentru acele familii care sînt prea sărace pentru a-și crește singure copiii. Obligația statului de a sprijini familiile foarte sărace constă în a le asigura acestora resursele materiale și financiare care nu se iau în considerare în calcularea venitului minim al respectivei familii.
Unul dintre proiectele care fac parte din „codul copilului” stipulează că minorii au dreptul să crească alături de părinți, să-și cunoască familia și să țină legătura cu frații ori rudele. De asemenea, copiii au dreptul la servicii medicale și medicație gratuită, medicii care-i îngrijesc putînd decide chiar și fără acordul părinților ce măsuri trebuie aplicate pentru a salva viața unui copil aflat în pericol. Referitor la exploatarea copiilor, proiectul de lege stipulează că minorii sub 15 ani nu au capacitate de muncă, iar părinții nu au voie să-i exploateze sau să-i determine să efectueze vreo activitate care le împiedică buna creștere și dezvoltare.
Protecția specială este destinată copiilor rămași fără părinți sau celor care, din cauza abuzurilor ori neglijării, nu mai pot rămîne în familia naturală. Ca și pînă acum, măsurile de protecție specială se stabilesc în raport cu situația fiecărui copil, fiind dispuse de autoritățile locale, fie că este vorba despre Direcțiile de Protecție a Copilului, fie că sînt Comisiile de Protecție a Copilului. „Este pentru prima dată cînd într-un act normativ românesc se interzice instituționalizarea copiilor sub doi ani într-un centru de plasament, varianta pe care se merge fiind ocrotirea într-un mediu familial. Copiii pot fi plasați în familia lărgită, la rude pînă la gradul patru, în familie de împrumut sau în centre specializate. Ideea este ca minorii să fie crescuți într-un mediu stabil și sănătos”, ne-a declarat Sorin Brașoveanu, directorul Direcției Generale pentru Protecția Copilului Bacău. Folosirea copiilor la cerșit se sancționează cu pînă la cinci ani închisoare, pedeapsa mergînd pînă la șapte ani în cazul în care abuzatorul este unul dintre părinți.
Față de actualele acte normative în vigoare, noul cod al copilului reglementează mult mai clar situațiile de neglijență și abuz. Proiectul definește abuzul și neglijența și stabilește atribuțiile autorităților în depistarea cazurilor de aceste fel. Totodată, este legiferată obligația celui care constată un abuz asupra unui minor de a anunța autoritățile, indiferent că este vorba despre rude sau vecini ai copilului, profesori, medici, preoți sau alți reprezentanți ai comunității. „Indiferent ce se stipulează în lege, cred că măsurile coercitive nu vor da nici un rezultat. Cum poți să sancționezi un vecin care nu a anunțat un abuz, dacă nu poți să-i asiguri o minimă protecție sau confidențialitatea ? Sperăm totuși ca noua lege să ne permită să ne desfășurăm activitatea într-un cadru juridic mult mai bun”, ne-a declarat Mihaela Dumitrașcu, directorul Centrului Lalelelor din Bacău.
Potrivit directorului Sorin Brașoveanu, directorul DGPC Bacău, proiectele vor intra în vigoare cel mai tîrziu în vara acestui an. Prin cele patru acte normative, Guvernul speră să facă încă un pas pe drumul integrării în Uniunii Europene. (Costinela BREAHNĂ)
Lasă un răspuns