~3 min lectură 0 comentarii

Liberalii acuză dezechilibre politice în bugetul aprobat de Consiliul Județean

Redacția Ziarul de Bacău

Primarul orașului Slănic Moldova, Gheorghe Baciu (PNL), a anunțat public faptul că localitatea are nevoie urgentă de 800.000 de lei, ca să nu intre în faliment.

A încercat să obțină banii de la Consiliul Județean, care i-a alocat, după discuții îndelungi și un amendament favorabil de la ALDE, 170.000 de lei. Suma este cu 20.000 de lei mai mare decât a primit localitatea de la Consiliul Județean, când primar era Adrian Șerban (PSD).

Liberalii sunt nemulțumiți de împărțirea bugetului

Într-o conferință de presă organizată marți, consilierii județeni PNL Cezar Olteanu și Tina Cristea au criticat conducerea Consiliului Județean pentru faptul că, deși s-a consultat cu toți primarii, sumele acordate pentru echilibrarea bugetelor locale au fost decise pe criterii politice. Sumele de echilibrare reprezintă circa 20% din totalul bugetelor locale, iar restul se alocă printr-un algoritm al Ministerului Finanțelor.

„Banii sunt alocați discreționar, în funcție de apartenența politică a primarilor”, a acuzat Cezar Olteanu. În opinia sa, Consiliul ar fi trebuit să ajute comunele mai sărace. Olteanu a menționat cazul orașului Slănic Moldova, „simbolul județului”, care riscă să intre în faliment și să-și strice imaginea în rândul turiștilor, pentru datorii de 800.000 de lei.

La ședința de alocare a bugetului, la propunerea ALDE, Slănicul a primit 170.000 de lei, sumă insuficientă pentru rezolvarea problemei. ”Aceasta este o dovadă că politicianismul dus la extrem afectează în mod grav”, a concluzionat Cezar Olteanu. El a explicat că primarul liberal Gheorghe Baciu s-a deplasat la București, pentru a obține credite din Trezorerie, ca să achite datoriile.

Consilierii județeni liberali nu au putut explica, în absența primarului (ales în iunie 2016), de ce autoritățile din Slănic Moldova nu reușesc să recupereze din paguba de peste 2 milioane de lei constatată de Curtea de Conturi, în raportul pe 2015 (vezi facsimil).

Facsimil Raport Curtea de Conturi pe 2015

Potrivit documentului, sunt sume mari de recuperat, în urma greșelilor fostei administrații locale, care ar acoperi necesarul de 800.000 de lei.

În conferința de presă, consilierii județeni liberali au menționat că există comune conduse de primari liberali care au primit la fel de mulți bani ca UAT-urile cu edili PSD și ALDE: Buhoci, Răchitoasa, Pârgărești și Târgu Trotuș.

De asemenea, în opinia PNL, din investițiile asumate de Consiliul Județean lipsesc două drumuri „vitale pentru județ”, Gura Văii – răcăciuni și Onești – Tuta – Târgu Trotuș.

Ce spune Consiliul Județean Bacău

„Suma aferentă procentului de 20% din cota defalcată din impozitul de venit și sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale au fost repartizate de către Consiliul Județean pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcționare, rambursarea ratelor la împrumuturile interne și cofinanțarea proiectelor de dezvoltare locală sau a proiectelor de infrastructură ce necesită cofinanțare locală”, se menționează pe pagina de Facebook a Consiliului Județean Bacău.

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.