Limba rusă, alungată din școli

Pînă în urmă cu vreo două decenii, nu exista școală din județ în care măcar un sfert dintre elevi să nu învețe limba rusă. Dacă aveau de ales între limba franceză sau engleză și limba rusă, mulți elevi și părinți o preferau pe cea din urmă. „Maica Rusie” era cu mult mai aproape de noi decît Franța sau Anglia, iar puterea economică și politică a țării vecine părea, pe atunci, de nezdruncinat. O bună parte dintre cei care făceau această alegere, pentru ei sau pentru copii lor, încercau să scoată în față argumentele literare pentru care limba rusă merita studiată. Era limba în care au suferit și au iubit personajele lui Gogol, Cehov, Dostoievski, Tolstoi sau Esenin și în care au fost scrise multe dintre marile capodopere ale literaturii universale. Tot în limba rusă au fost scrise și tezele lui Vladimir Ilici Lenin, iar acest argument era, în acele vremuri, unul destul de solid pentru a se explica de ce este necesară studierea acestei limbi în școli. Aproape că nu există acum adult trecut de 40 de ani care să nu fie capabil să îți recite pe nerăsuflate măcar una dintre poeziile pe care le-a învățat în timpul școlii la orele de limbă rusă.

Dacă vor mai exista solicitări, nu vor mai fi profesori

Puțini dintre tinerii de azi mai sînt, însă, în stare să mai înțeleagă vreo boabă din aceste versuri. Vreme de mai bine de un deceniu, solicitările venite din partea părinților sau elevilor pentru a studia rusa ca limbă străină în școală au fost în cădere liberă. Mihaela Savin, inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Școlar Județean (ISJ), spune că, de vreo doi ani, limba rusă nu se mai învață la nici una dintre școlile din județ. „Nu au mai existat solicitări din partea elevilor și părinților, iar noi am fost nevoiți să respectăm dorința lor. Așa se face că numărul profesorilor de limba rusă care mai sînt încă activi poate fi socotit pe degetele de la o mînă. Nici măcar aceștia, însă, nu mai predau această disciplină. Ca orice profesor de limbi străine aveau dublă specializare, așa că au trecut pe catedre de limba și literatura română. âi mai solicităm, uneori, la examenul de Bacalaureat, cînd se mai prezintă candidați din promoțiile anterioare care solicită să susțină examen și la limba rusă. Din păcate, însă, și aceste ocazii sînt tot mai rare”, mai precizează Mihaela Savin. Reprezentantul ISJ crede că furia acestor ani, în care tot ceea ce vine din est este considerat dăunător și nociv, va trece și oamenii vor începe să se intereseze de studiul acestei limbi atît de importante pentru literatura universală. „Din nefericire, nu vor mai exista atunci profesorii care să o predea”, concluzionează Mihaela Savin. (Elena SOLOMON)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!