• mănăstirile Runc, Ciolpani, Măgura-Ocnei, Bogdana, Caraclău, Sfîntul Savu-Berzunți, Sfîntul Nicolae-Parincea conduc în topul celor mai frecventate mănăstiri din județul Bacău
Vara este anotimpul favorabil nu doar pentru ieșiri la iarbă verde, la mare sau la munte, ci și sezonul ideal pentru pelerinajele la mănăstiri. Alături de zonele consacrate din nordul Moldovei și din județul Neamț, în județul Bacău există locuri de pelerinaj în care credincioșii pot regăsi aceeași atmosferă de pietate, liniște și spiritualitate ortodoxă întîlnită în spațiile consacrate de la Putna, Voroneț, Sihăstria, Neamț sau Secu.
Autoritățile bisericești locale recunoscut faptul că majoritatea mănăstirile din județul Bacău au fost închise în perioada comunistă, recăpătîndu-și menirea după 1990. „Mănăstirile noastre sînt noi. Cu puține excepții, majoritatea sînt redeschise după 1990, ba chiar se poate spune, 1994-1995”, ne-a declarat părintele Serafim, exarhul mănăstirilor din Eparhia Romanului. Această absență motivată din circuitul național nu reduce însă cu nimic valoarea pelerinajului, care merită în anumite ocazii toată atenția.
La mănăstire, cazarea este asigurată pentru trei zile
Toți cei care au trecut pragul unei mănăstiri știu că beneficiază de cazare și masă fără a plăti nici un leu. Această tradiție este veche, credincioșii o cunosc și cel mai adesea o respectă. Ca orice lucru bun, și această ospitalitate are limitele ei. „La orice mănăstire, se poate sta trei zile fără nici o problemă. Pentru o perioadă mai lungă de trei zile este nevoie de o motivație specială”, a precista părintele Serafim. Oamenii știu că nu au de ce să abuzeze de bunătatea călugărilor fapt pentru care, ori de cîte ori poposesc într-un spațiu sacru, nu uită să-și aducă și ei obolul. „De obicei, oamenii aduc alimente, îndeosebi cînd este hramul acelei mănăstiri. Ei vor să contribuie și să ajute așa cum pot ei mai bine. Cei care sînt mai legați de mănăstiri fac donații ce însumează o masă întreagă pentru toți pelerini prezenți”, a precizat exarhul. Mai ales că mănăstirile sînt spații ce supraviețuiesc datorită muncii desfășurate la cîmp și ajutorului dat de Dumnezeu prin cei care le trec pragul. „Majoritatea mănăstirilor se întrețin prin munca cîmpului, pentru că au terenuri agricole. Apoi, un aport deosebit îl au contribuțiile enoriașilor”, ne-a declarat părintele Serafim. Aceștia nu sînt simpli vizitatori, ci, adesea, se încadrează în ritmul vieții monahale, fapt ce creează o atmosferă de comuniune. „Cei care vin în pelerinaj individual trebuie să se încadreze în ritmul de viață al mănăstirii. Adică se trezesc dimineața și participă alături de călugări la slujbele bisericești și i-au masa în același timp. La pelerinajele în grup este puțin diferit pentru că acestea nu durează mai mult de o zi la o mănăstire”, a precizat părintele Serafim
La mănăstirea Ciolpani, de hram, se înconjoară biserică
La nivelul județului Bacău nu se poate merge în pelerinaj la orice mănăstire în orice perioadă a anului din motive variate. „Nu toate mănăstirile dispun de spațiu de cazare. Sînt mănăstiri în construcție, care nu pot oferi momentan cazare unor grupuri mai mari de pelerini. Se va rezolva și această problemă, deoarece, atunci cînd se ridică o mănăstire se dă o mare importanță caselor de oaspeți sau arhondaricului”, a precizat exarhul Serafim. Însă mănăstirile consacrate rămîn locuri de pelerinaj. „Practica pelerinajului nu e consacrată la toate mănăstirile din Episcopia Romanului. Avem mănăstiri cu tradiție în acest sens, cum este mănăstirea Ciolpani, al cărei hram este Sfîntul Mucenic Emilian de la Durostorum. Acolo s-a creat o tradiție ca în preajma zilei de sărbătorire, adică la 18 iulie, să vine credincioși încă de seara pentru a participa la priveghere, apoi, conform tradiției, să înconjoare sfîntul lăcaș”, ne-a declarat părintele Serafim.
Cel mai impresionant muzeu de icoane și carte veche
Un alt spațiu de pelerinaj cunoscut și apreciat de oameni este mănăstirea Bogdana, ce datează încă din secolul al XVII-lea. „Mănăstirea Bogdana are hramul Sfînta Treime, dar sărbătoarea se ține de Rusalii”, a spus părintele Serafim. În clădirea-muzeu a mănăstirii Bogdana se află multe cărți de valoare în limba slavonă, greacă și română, icoane pe lemn și multe alte obiecte de cult datînd din secolele XVI-XIX. „Pe 26 septembrie, la Bogdana va fi sfințită o bisericuță cu hramul Adormirea Maicii Domnului”, ne-a declarat părintele exarh. Un alt lăcaș sfînt este mănăstirea Sfîntul Savu de la Berzunți, al cărei hram este Schimbarea la Față. Și aici vin în fiecare an, îndeosebi la hram, creștini din zone”, a mai spus exarhul Serafim. Ridicată lîngă comuna ale cărei tradiții populare s-au păstrat și cultivat pînă în ziua de astăzi, mănăstirea este situată pe locul unde a existat o biserică ridicată de ieroschimonahul Vasile la începtul secolului al XIX-lea. Între anii 1901, 1919, 1943, sfîntul lăcaș a funcționat alternativ ca schit de călugări sau maici. Ca multe alte biserici și mănăstiri, în anul 1960 a fost desființată de comuniști, călugării fiind obligați fie să plece în lume, fie să se ducă în alte mănăstiri. A fost redeschisă în anul 1990, și a fost înălțată de-a lungul anilor. Biserica mare a fost sfințită în anul 2001.
Mănăstire Runc, un spațiu sacru din vremea lui Ștefan cel Mare
O tradiție s-a creat și la mănăstirea Măgura Ocnei, al cărei stareț este cunoscutul părinte Epifanie. Aici, poate fi admirată o mănăstire nouă, ridicată pe locul uneia datînd din secolul al XVII-lea, distrusă însă de comuniști în anii ’60. Un alt loc de pelerinaj recomandat de exarhul Episcopiei Romanului este mănăstirea Runc, cunoscută și datorită faptului că are în apropiere o tabără pentru copii. Este situată la 32 kilometri nord-vest de Bacău, 6 kilometri nord de orașul Buhuși, circulația făcîndu-se pe șoseaua Bacău-Buhuși-Piatra Neamț-Bicaz. Numele mănăstirii este amintit ca una din ctitoriile lui Ștefan cel Mare. Este așezată într-un cadru natural superb, care îndeamnă la pioșenie și rugăciune. În curînd, băcăuanii vor avea un nou lăcaș de rugăciune. „În data de 25 iulie se va sfinți o nouă biserică la mănăstirea Caraclău, în apropierea Oneștiului. Biserica va avea hramul Nașterea Maicii Domnului și este o mănăstire de maici”, ne-a mai spus părintele exarh Serafim. O noutate va fi și mănăstirea „Sfîntul Nicolae” de la Parincea, care va fi resfințită la 12 septembrie. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns