Locuri ținute degeaba la facultăți pentru rromi

Printre studenții de anul I care se vor așeza, de la începutul lunii vitoare, în băncile amfiteatrelor Universității din Bacău ar fi trebuit să se afle în acest an și un număr de zece tineri de etnie rromă. Miile de tineri aspiranți la titlul de student au fost nevoiți să se prezinte în vară la examen pentru a vedea dacă sînt admiși, sau nu, la una dintre cele patru facultăți din cadrul Universității Bacău. Ca să aibă acces la cursuri fără bani, cei zece absolvenți rromi nu trebuia decît să depună la secretariatul instituțiilor de învățămînt pe care doreau să le urmeze un dosar cu diploma de bacalaureat și o adeverință prin care să ateste că aparțin acestei etnii. Cu toate acestea, însă, doar jumătate din cele zece locuri cu un regim special au fost ocupate pînă acum. Cum perioada de înscriere a expirat, locurile rămase neocupate vor fi reportate altor instituții de învățămînt superior din țară. Victor Blănuță, rectorul Facultății de Științe din cadrul Universității Bacău, spune că, printr-un program de discriminare pozitivă promovat de Ministerul Educației și Cercetării, tinerilor de etnie rromă li se oferă o șansă în plus pentru a avea un acces mai facil la educație.

De multe ori, școala e abandonată pe parcurs

Absolvenților de liceu ce aparțin acestei etnii li se oferă posibilitatea de a urma o instituție de învățămînt superior fără a participa la un examen de selecție eliminatoriu și fără a fi nevoiți să își plătească școlarizarea, așa cum fac studenții care au fost admiși doar pe locurile cu taxă. „Cu toate că li se oferă astfel de facilități, puțini sînt absolvenții de etine rromă care își manifestă dorința de a-și continua studiile liceale”, explică rectorul Blănuță. La rîndul său, Anghel Năstase, inspector cu problemele elevilor de etnie rromă în cadrul Inspectoratului Școlar Județean spune că, încă de la promovarea sa de către MEX, programul de discriminare pozitivă nu a putut fi aplicat pe de-a întregul în județul Bacău. „Inițial, am avut cu mult mai multe locuri decît cele zece ce ne-au fost repartizate în acest an. De fiecare dată, însă, rămîneam cu locuri neocupate care erau, mai apoi, reportate altor instituții de învățămînt superior din țară”, explică inspectorul Năstase. Dacă de cele mai multe ori locurile puse la dispoziție absolvenților de etnie rromă de Facultatea de Litere erau ocupate integral, cea mai puțin căutată a fost, în fiecare an, Facultatea de Inginerie. însă nici tinerii care alegeau să urmeze Literele nu dovedea, în timp, un prea mare apetit pentru învățătură. Cadrele didactice de la această facultate spun că, dacă la început tinerii studenți se dovedeau interesați de tot ceea ce pot afla la cursuri, după un an sau doi abandonau școala, de cele mai multe ori pentru a pleca la muncă în străinătate. De ceva mai mult succes par să se fi bucurat facultățile de limbi străine. „Chiar fata mea a absolvit anul trecut secția de Limbă Engleză. Totul depinde de educația pe care o primește copilul în casă sau de exemplele pe care i le oferă societatea. Cîtă vreme copilul nu va fi convins că nu poate reuși în viață fără a avea și o educație pe măsură, nu o să reușim să îi facem pe acești copii să rămînă mai mult pe băncile școlii. Sînt multe carențe ce țin de mentalitate, iar în următorii ani vom avea foarte mult de schimbat în acest sens”, conchide inspectorul Năstase. (Elena SOLOMON)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!