• un trăznet a lovit în plin Școala din Leontinești – Ardeoani • un sfert din tavanul unei clase s-a făcut praf, în timp ce elevii și profesorii au tras o sperietură pe care nu o vor uita niciodată • alți trei elevi și o profesoară au fost „zgîlțîiți” serios de trăznet
Bombardament. Acesta a fost cuvîntul pe care l-a folosit profesoara Valerica Teodorescu, diriginta clasei a VI-a de la Școala din Leontinești – Ardeoani, pentru a defini starea în care se afla clasa pe care o coordonează, după ce școala amintită a fost lovită în plin de un trăznet. Grozăvia s-a întîmplat luni la amiază. Mai exact, la ora 12.50, moment la care ceasul de pe peretele clasei a încremenit, parcă pentru a dovedi tuturor că cele întîmplate la Leontinești nu au fost desprinse dintr-un film de groază. Atunci, o descărcare electrică a trăznit școala, lăsînd în urmă o gaură în tavan.
„Ploaia a început, domol, pe la ora 12,00, și nimic nu anunța ceea ce a urmat. Potopul a început cam peste o oră. Eram în clasă spre sfîrșitul orelor, dar am zis să nu le dau drumul acasă copiilor, pentru că începuse să plouă cu gheață. Deodată, ne-am trezit peste noi cu o ploaie de moloz și scîntei, datorate unui fulger și exploziei instalației electrice. Totul nu a durat decît cîteva zeci de secunde, suficient însă pentru a-i îngrozi pe copii. Imediat, i-am scos din clasă și i-am adăpostit în cel de-al doilea corp al școlii, care, aflat mai la vale, nu a avut de suferit de pe urma trăznetului”, ne-a povestit profesoara Teodorescu. Ieri, elevii clasei a VI-a zîmbeau cînd erau întrebați ce au simțit în momentul producerii grozăviei și-și îndreptau, imediat, privirea către tavanul clasei din care circa un sfert a fost spulberat de trăznet. Alături, cîteva găuri, care continuau pe tavanul din holul școlii vechi de aproape 90 de ani, te făceau să te gîndești la un adevărat foc de mitralieră.
Loviți în abdomen și izbiți de sobă
De cealaltă partea a holului se află clasa a VIII-a. Încăperea mică, în care opt bănci sînt așezate cap la cap, pe patru rînduri, pare a nu fi fost afectată cîtuși de puțin. Aici au fost loviți însă profesoara de engleză și trei elevi. „Cînd a început să plouă cu gheață, m-am apropiat de unul dintre geamuri. La un moment dat, am văzut la baza geamului o săgeată aurie, care m-a lovit violent în picior”, ne-a mărturisit Adina Dancu, profesoara de engleză. Aflată în banca a doua a primului rînd, Iridenta Bucur a fost aruncată de trăznet cale de vreo doi metri, pînă în soba din clasă. „Eram în bancă și mă uitam pe geam. Am auzit două tunete și am vrut să ies din clasă dar, cînd m-am ridicat în picioare, două săgeți m-au lovit în coapse. M-am dezechilibrat, m-am lovit de sobă, după care am ajuns în ușă și am reușit să ies afară”, și-a amintit, îngrozită, Iridenta. Concomintent, pe cel de-al doilea geam al clasei au „năvălit” alte două săgeți, care s-au oprit în zona abdominală a Teodorei Neculce și în genunchiul lui Răzvan Munteanu. Elevii au scăpat, cu o singură excepție, doar cu o sperietură zdravană, pe care însă spun că nu o vor uita niciodată. La o zi de la impact, Teodora mai avea pe abdomen urma trăznetului: o pată roșie care o ustură.
Urmările potopului de la Leontinești nu s-au oprit aici. Mai multe televizoare și alte aparate electrocasnice au luat, pur și simplu, foc, grozăvia făcîndu-se simțită și în Ardeoani. Familia lui Ovidiu Moisă a rămas fără televizor, în timp ce Elena Lupu, o bătrînă care locuiește pe un deal, s-a ales cu o mică groapă în podea, după ce prizele au zburat, efectiv, din pereți. Oamenii vor trebui să-și refacă singuri averea, primarul Valentin Petraru spunînd că nimeni nu-i poate despăgubi, atît timp cît nici un televizor nu era asigurat. Cît privește școala din Leontinești, primăria va suporta doar o parte dintre cele aproximativ 70 de milioane de lei, la cît au fost evaluate pagubele produse de vijelie. „Vom încerca să refacem acoperișul. În ceea ce privește instalația electrică, e prea veche și prea costisitoare pentru a o reface complet”, a spus primarul Petraru. Autoritățile locale nu vor putea face însă nimic pentru culturile agricole compromise în proporție de 25%. (Eduard CUCU)
Lasă un răspuns