Luarea de ostatici de la Onești: Executorul care l-a evacuat pe criminal a fost condamnat penal și este executat silit

Gheorghe Moroșan, autorul luării de ostatici și a crimelor de la Onești, și soția sa au fost evacuați forțat din apartament de un executor judecătoresc cu probleme penale, în urmă cu peste zece ani.

Așa cum Ziarul de Bacău a publicat ieri, sexagenarul l-a acuzat pe executorul judecătoresc pentru că l-ar fi evacuat cu jandarmii, fără să arate un document care să-i dea acest drept (video mai jos).

Executorul vizat de acuzații este Alexandru Tabarcea, devenit între timp avocat în Baroul Bacău. Pe 31 octombrie 2016, el a fost condamnat la patru ani şi patru luni de închisoare, pentru complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, într-un alt dosar, fără legătură cu crima de luni, în care DNA a anchetat devalizarea Rafinăriei Dărmănești.

În 2019, pe rolurile instanțelor de judecată erau proceduri de executare silită a fostului executor judecătoresc.

Cum a ajuns soția lui Moroșanu datoare la Chimcomplex

Ziarul de Bacău a prezentat în anul 2003 povestea tonelor de titan dispărute în perioada în care Aurelia Moroșan, soția criminalului de la Onești, era gestionară. Condamnată să plătească paguba de 8,3 milioane de lei, judecătorii au pus sechestru pe apartamentul familiei, urmat de executare silită. 

La sfirsitul lunii trecute, Aurelia Morosan, o fosta gestionara la SC Chimcomplex SA Borzesti, a fost somata de catre executorul judecatoresc sa plateasca incredibila suma de 8,3 miliarde de lei.

„In conditiile in care nu veti executa de buna voie obligatia, se va proceda la scoaterea la vinzare a imobilului, proprietatea dumneavoastra, situat in Onesti”, se spune in respectiva somatie. Este vorba despre un sechestru asiguratoriu pentru un apartament evaluat la 250 milioane de lei. De altfel, o suma care nu poate acoperi nici pe departe uriasa paguba imputata conform Deciziei nr. 420 a SC Chimcomplex SA.

Totul a plecat de la magaziile A05 ale Depozitului Central, unde Aurelea Morosan a fost gestionara si care, asa cum sustine, a fost pradata de trei ori. Comisia de inventariere a bunurilor gestionate a ajuns la concluzia ca de acolo au disparut nu mai putin de 7.606 kilograme bare de titan, robineti, corpuri de ventile, bare de otel si inox, tevi si alte materiale. O cantitate impresionanta de produse care nu puteau fi sustrase decit in mod organizat, mai ales ca titanul este considerat material strategic si este folosit si in fabricarea de armament.

De aceea, gestionara a contestat la Tribunalul Bacau somatia, decizia de imputare si decizia prin care trebuie sa predea gestiunea. „Este lipsa de gestiune, dar de ce? Pentru ca s-au spart magaziile. Sa mi se aduca macar doi martori care sa spuna ca eu sint vinovata ca n-am sigilat corect magaziile, sau ca n-am pus lacatul ca lumea. Dar sa-mi demonstreze cu documente”, ne-a declarat ea.

Gestionara ocupa aceasta functie din 1988. In 1994 a avut primele probleme cu unitatea la care lucra din cauza unui transfer de motorina de la serviciul CFU (Caile Ferate Uzinale). La acea data s-a considerat ca este vorba despre furt si, ca atare, i s-a desfacut contractul de munca. A urmat un an si jumatate de procese, finalizate in cele din urma cu obligarea celor de la Chimcomplex de a o reincadra si de a-i plati salariul pierdut in aceasta perioada.

Ea a fost primita pe postul de primitor-distribuitor la depozitul de metalurgice, neferoase si electrice. Pina anul trecut, totul a mers bine si necazurile vechi pareau sa fie uitate, insa pe 23 mai au inceput sa fie depistate primele furturi.

„In jurul orelor 16.00, paznicul Constantin Moraru a observat o caruta si sase persoane aflate linga gard. Oamenii au fugit cind au fost somati, lasind in urma 40-50 de bucati de ventile din inox, ascunse in iarba proaspat cosita. Conducerea unitatii a fost informata de biroul de paza despre acest aspect, prin referatul nr. 98/2002”, se arata in contestatia facuta de gestionara.

A doua zi, ea a constatat ca peretele din tabla ondulata a unei magazii de care raspundea fusese fortat si ca, in afara de ventile, lipsea si teava si sirma din inox. Tot ea afirma ca in informarea trimisa directorului general, Virgiliu Bancila, nu se specifica nimic despre spargere, ci numai ca serviciul de paza a recuperat 58 de robineti si 11 corpuri ventile care se afla in magazia de confiscari si care i-au fost imputate la valoare reactualizata, plus cota de aprovizionare, de 15%, si 19% TVA.

– Ziarul de Bacău, 2003

Ce spune Chimcomplex

Ziarul Libertatea a solicitat companiei Chimcomplex SA mai multe lămuriri în legătură cu situația juridică a apartamentului în care au fost uciși luni, 1 martie, cei doi electricieni, după ce au fost sechestrați de fostul proprietar, Gheorghe Moroșan.

Reprezentanții companiei Chimcomplex Borzești au comunicat că apartamentul în cauză a devenit proprietatea companiei în urmă cu 12 ani, în 2009, „ca urmare a unei sentințe judecătorești”, anterior având statut de „locuință personală”.

Gheorghe Moroșan nu a fost angajat la Chimcomplex, precizează reprezentanții companiei. Soția acestuia, Aurelia Moroșan, a fost angajata Chimcomplex până în anul 2003.

„Era gestionar în cadrul companiei. Din păcate, în anul 2003, din bunurile companiei gestionate de doamna Moroșan au dispărut peste 7 tone de materiale (țevi, inox și altele). În urma expertizei, ea a fost găsită responsabilă. A existat un proces, conform legislației românești, și s-a pus sechestru pe acest imobil, care ne-a fost dat ca să acopere prejudiciul făcut companiei”, a declarat, Georgiana Stavarache, directorul de comunicare al Chimcomplex.

„Imobilul a intrat în posesia Chimcomplex vandalizat, fără ferestre, uși interioare sau exterioare ori alte bunuri. Victimele au fost angajații companiei, erau electricieni care verificau instalația electrică din apartament în vederea renovării acestuia”, a precizat Georgiana Stavarache.

Din informațiile de la ITM Bacău, doar una dintre victimele lui Moroșan era electrician, cealaltă fiind lăcătuș mecanic.