Una din măsurile devenite operaționale chiar din prima fază de aplicare a programului SAPARD a fost 2.1 – Dezvoltarea infrastructurii rurale. Conform formulării oficialilor europeni, scopurile principale sînt îmbunătățirea infrastructurii rurale, creșterea standardelor de viață si de muncă și menținerea populației în zonele rurale. Obiectivele specifice sînt mai multe. Unul dintre ele este îmbunătățirea accesului locuitorilor de la țară la exploatații, îmbunătățirea comunicațiilor între sate și accesul la rețeaua națională de profil. Altul se referă la îmbunătățirea condițiilor de igienă și sanitare ale locuințelor și ale activităților productive la care se respectă standardele europene în vigoare. Un alt punct este legat de asigurarea consumului necesar de apă pentru culturile agricole și pentru animale în zonele cu deficit de umiditate, în termenii eficienței economice, prin creșterea capacității de folosire a sistemelor de irigații existente și prin reducerea pierderilor de apă din rețeaua de irigații. În sfîrșit, un alt obiectiv de bază este creșterea capacității de protecție a terenurilor agricole împotriva inundațiilor, prin dezvoltarea de noi canale și alte sisteme specifice, precum și prin reabilitarea celor existente.
Aici, oficialii europeni au făcut cîteva precizări. Infrastructura apei va fi subiectul unui studiu de impact. De asemenea, managementul resurselor de apă și infrastructura de irigații vor fi asigurate de beneficiari. Se mai impune ca tehnologiile legate de sistemele de drenaj și de tratament al apei să fie revizuite tehnic, pentru a se putea decide fezabilitatea lor. Cert este că, din punct de vedere economic și ca urmare a existenței obligațiilor de protecție mediului, vor fi stabilite tehnologii exacte, chiar dacă nu vor fi neapărat necesare proceduri oficiale în aceasta privință.
Inițial, primăriile rurale din județul Bacău au început timid să facă astfel de proiecte. După primele succese, fondurile SAPARD destinate dezvoltării infrastructurii au fost „topite” literalmente. Din această cauză, ultimele rezultate ale examinărilor făcute de Agenția SAPARD și oficialii europeni în acest sector sînt din luna noiembrie 2002. La acea dată a fost declarată eligibilitatea ultimelor proiecte pe această măsură, pentru care nu există fonduri disponibile. Practic, alocările pînă în anul în discuție au fost epuizate. De atunci, această măsură este blocată.
Proiectele de infrastructură au ajuns în faza de execuție
La nivelul județului Bacău, numărul total al proiectelor SAPARD de infrastructură declarate eligibile este de ordinul zecilor. Cele mai multe, adică 17 din 24, sînt direcționate spre reabilitarea și modernizarea drumurilor comunale. Pe locul următor sînt cele care urmăresc realizarea sau modernizarea rețelelor de apă în sistem centralizat, iar cîteva vizează înființarea și reabilitarea canalizărilor comunale. Printre comunele care au și bani la dispoziție se numără Balcani, Cașin, Lipova, Răcăciuni, Poduri, Faraoani, Filipești, Hemeiuși, Răchitoasa, Orbeni, Roșiori, Oncești, Găiceana, Filipeni, Asău, Agăș, Traian, Parincea, Plopana, Parava, Vultureni, Corbasca etc. „Sîntem pe lista proiectelor aprobate pentru reabilitarea drumurilor comunale. Mai devreme sau mai tîrziu banii europeni vor veni. Nu găsești oriunde aproape un milion de euro, așa că avem răbdare”, a spus primarul comunei Traian, Viorica Marcu.
În primă fază, a apărut piedica finanțării inițiale a lucrărilor, întrucît finanțările SAPARD sînt nerambursabile, dar întîi trebuie să demarezi lucrările cu bani proprii, iar agenția rambursează banii pe măsură ce lucrările înaintează. Dar dacă unii s-au mulțumit să se vaite, alții au căutat soluții. În acest fel, unele proiecte au ajuns deja în faza de execuție. Un exemplu în acest sens este modernizarea drumului comunal Balcani – Schitu Frumoasa. Proiectul declarat eligibil este de aproape un milion de euro. Edilii locali nu au așteptat să pice ceva din cer, ci au găsit surse de finanțare inițială a proiectului, astfel încît din cei 8,8 kilometri de drum patru kilometri au fost deja modernizați. Practic, s-a apelat tot la creditele bancare, pentru că nu există alte soluții. Edilii au încercat să iasă din impas, chiar dacă statul nu susține dobînzile la aceste împrumuturi. Totuși, este vorba de sume de ordinul sutelor de mii de euro, iar susținerea locală inițială este de cel mult 25% din valoarea proiectului, după care, pe baza facturilor, europenii returnează banii. Dacă este să se respecte graficele, în cel mult trei luni de zile încep să apară banii europeni, așa că primăriile nu trebuie să se înglodeze în datorii. Într-un astfel de proiect trebuie însă o gospodărire judicioasă a banilor și nu numai ai celor proveniți din programul SAPARD, ci și a celor proprii.
Proiectele sînt aprobate, dar nu au încă fonduri
Dar dacă pentru sesiunile august și septembrie 2002 au existat și fonduri, din luna octombire au apărut două feluri de proiecte: cele declarate eligibile și cu finanțare existentă și altele aprobate, dar fără finanțare. Acestea din urmă constituie un fel de listă de așteptare și vor fi finanțate pe măsură ce vin banii de la Uniunea Europeană sau dacă vreunul din beneficiarii cu finanțare renunță dintr-un motiv sau altul la realizarea proiectului. Pînă acum nu s-a-ntîmplat așa ceva și, foarte probabil, nici nu se va întîmpla. Comuna Căiuți, de exemplu, a fost printre ultimele care au obținut în sesiunea octombrie 2002 fonduri SAPARD de 969.000 de euro pentru construcția unei stații de epurare și canalizării centralizate. Printre comunele care se află pe „lista de așteptare” se numără Berzunți, Palanca, Strugari, Tamași – la drumuri comunale -, Ștefan cel Mare, Sascut, Tîrgu Trotuș, Secuieni sau Coțofănești la alimentare centralizată cu apă. Cei care au reușit să intre în program nu vor să renunțe. „Chiar dacă finanțarea mai întîrzie puțin, sînt fonduri nerambursabile. Cum am așteptat atîția ani, nu se mai întîmplă nimic cîteva luni”, spune primarul comunei Tîrgu Trotuș, Ioan Anton. Însă ultimele proiecte de infrastructură declarate eligibile fără fonduri sînt cele din sesiunea noiembrie 2002. Ulterior, examinarea lor a fost sistată și nu vor fi reluate decît dacă vor mai veni alți bani.
Canalizările centralizate devin interesante și la țară
Reabilitarea drumurilor comunale era un obiectiv de așteptat, în condițiile în care ele se prezintă în multe situații jalnic. Făcute din din pămînt sau pietriș, desfundate de atelajele animale – la modă în satele județului -, aceste drumuri au devenit în multe situații coșmarul șoferilor care au curajul să se avînte pe ele. În plus, ploile le fac impracticabile. De aceea, nu este de mirare că majoritatea comunelor a optat pentru refacerea lor cu banii străinilor. De asemenea, și opțiunile pentru alimentările cu apă în sistem centralizat erau de așteptat, în condițiile în care au existat și înainte de 1989 sate cu apă la robinet. Dar realizarea canalizărilor centralizate este o noutate. Astfel, edilii din comuna Faraoani vor să facă o lucrare nouă, așa că au obținut 965.000 de euro prin SAPARD. Comuna Podu Turcului vrea să-și reabiliteze rețeaua și să-și construiască o stație de epurare. Practic, se poate vorbi în aceste cazuri de o reală opțiune europeană și în zonele rurale ale județui.
Lasă un răspuns