Lucruri neterminate

Ultima săptămână a fost un timp al lucrurilor neterminate. Lunea trecută, înainte de prânz, se ițea, din mișmașurile politicii românești, un fel de scandal: Elan Schwartzenberg, pus sub învinuire de către DNA, a apărut la mormântul lui Theodor Herzl (întemeietorul Sionismului), acolo unde Băsescu urma să depună o coroană (cu ce prilej, nu este clar!). Fotoreporterii au imortalizat momentul și au declanșat o adevărată tornadă informațională. Când un penal fugar vrea să se întâlnească, prin Israel, cu președintele țării unde este pus sub acuzație, orice scenariu este posibil. Canalele de știri deja pregăteau dezbateri, analize, breaking-news-uri etc. Din păcate, o catastrofă aeriană s-a produs în Apuseni taman când ne întrebam ce Dumnezeu au de discutat Elan și Băsescu?! De luni, la ora 16, informațiile despre posibila sau imposibila întâlnire au trecut pe un plan secund sau chiar terț…

Avionul prăbușit în județul Alba a captat interesul publicului, gospodinele au lăcrimat (și continuă să o facă…), iar fel de fel de „specialiști” bruiază datele obținute de experții care analizează (cred!) resturile aparatului de zbor. A fost momentul perfect pentru ca politicienii de cel mai înalt rang să-și dovedească nu doar incompetența administrativă, ci și imbecilitatea în comunicare. Unui ministru care habar nu avea ce dotări tehnice are instituția din subordinea lui i-au trebuit trei zile ca să-și dea demisia. După un șir de declarații publice aiuritoare și cinice, a ieșit din scenă dovedind că n-a înțeles mare lucru din cele ce i se întâmplă: „Mi-am dat demisia de onoare!”… Onoarea cui?! Acum, că este în pauză de responsabilitate (probabil că, de fapt, este în acestă stare de când a intrat în politică…), ar avea ceva vreme să meargă la o bibliotecă și să caute în dicționare semnificația cuvântului „onoare”.

Au mai fost… „demisionați” încă vreo doi-trei sinecuriști, iar acum așteptăm ca premierul să se țină de cuvânt și să ceară în CSAT demiterea „întâiului urechist al țării”, responsabilul cu „geana și timpanul”. Însă prim-ministrul Ponta deja a virat-o către „eroismul și devotamentul structurilor Statului” implicate în bâlbâiala și haosul la care am asistat luni seara. Acum aflăm că unul dintre demiși era „retras politic”, iar „salvatorii” (?!!) au fost induși în eroare de către… victime! Generalul care a debitat celebra frază „Aparatura de localizare poate fi folosită doar pentru prinderea infractorilor!” este încă în funcție și epoleții nu-i sunt deranjați de avalanșa de prostii oferite publicului. Probabil că și afacerea aceasta va rămâne neterminată, iar vinovații și victimele, la parastas, se vor pupa pe revere și vor clama interesul național…

Apropo de parastase! De Ziua Unirii – eveniment fundamental în istoria națiunii române! –, câțiva aleși deștepți au interzis Hora Unirii. „Din respect pentru victimele accidentului din Alba!” – au zis ei. De parcă Istoria a stat în loc pentru că instutuțiile Statului s-au dovedit incapabile să gestioneze prăbușirea unui avion! Am ajuns ca pe 24 Ianuarie, în loc să sărbătorim 155 de ani de la trezirea națiunii române, să privim pe toate canalele (mai puțin TVR 2) înmormântarea Eroului Adrian Iovan. Cele două evenimente nu se excludeau. Însă trebuia o măsură în toate. Nu cred că americanii și-au anulat vreo Zi a Independenței din motive de parastas. Gesturile oficiale reactive dovedesc lipsa valorilor adevărate din structurile administrative ale acestei țări. Totul începe, nimic nu se rezolvă! Trăim vremuri cu final deschis, la voia întâmplării, unde orice strategie este înlocuită cu două cruci și-un „Doamne-ajută!”… Chiar nu-i cineva interesat să termine tot ce s-a-nceput?!…
Ștefan RADU