Seria sarbatorilor din noul an bisericesc, inceput la 1 septembrie, se deschide luni, 8 septembrie, cu Nasterea Maicii Domnului, numita in popor si Sinta Maria mica, una din cele mai importante sarbatori inchinate Maicii Domnului, alaturi de Intrarea in biserica a Maicii Domnului, Bunavestire si Adormirea Maicii Domnului. Aceasta sarbatoare reprezinta un semn al evlaviei crestine fata de Fecioara Maria. Ziua inchinata celei care l-a nascut pe Mintuitorul Iisus Hristos dateaza ca zi festiva din secolul al V-lea, mai bine zis din perioada dintre Sinodul III ecumenic (431) si Sinodul IV ecumenic. Ca si sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august), la origine a fost aniversarea anuala a sfintirii unei biserici din Ierusalim. Acest lacas inchinat Sfintei Fecioare a fost zidit intre anii 430-480, pe locul unde, dupa traditie, fusese casa sfintilor Ioachim si Ana, parintii Sfintei Fecioare. In Apus a fost introdusa de papa Serghie I (687-701) sub influenta Constantinopolului. In sec. VI, Sf. Roman Melodul a compus citeva cintari speciale ramase pina astazi in rinduiala slujbei zilei in cartile de cult ortodoxe. La inceputul secolului VIII (715), Sf. Andrei Criteanul a scris in cinstea ei patru predici si un canon, care se cinta la slujba din dimineata acestei sarbatori. In Apus, ea s-a generalizat insa mult mai tirziu (secolele IX-X). A doua zi dupa Nasterea Maicii Domnului, adica la 9 septembrie, crestinii sarbatoresc Soborul (pomenirea) Sfintilor Ioachim si Ana, parintii Nascatoarei de Dumnezeu. Tot luni va fi zi de sarbatoare pentru totI cei ce poarta numele de Maria, Marin, Marian, Mariana.
Lasă un răspuns