~5 min lectură • 0 comentarii

Maestrii placintelor romanesti s-au intrecut la Ghimes

Redacția Ziarul de Bacău

Miere si lapte curgeau, la sfirsitul saptaminii trecute, peste zona Ghimesului. De sus, parca de la Dumnezeu, atit de curat si frumos era cerul. Poate ca au curs dintotdeauna, aici, miere si lapte, motiv pentru care atitea neamuri si-au dorit sa puna, peste fata locului, granite pentru totdeuna. Si mai vor si acum! Mierea si laptele au venit, insa, la sfirsitul saptaminii trecute, la Ghimes, la propriu, de la gospodinele din citeva judete ale tarii, care au adus, acolo, la Festivalul Placintelor, tot ce au stiut mai bine a face.

Rumene, frumoase, imbietoare si, mai ales, bine prezentate. Asa am vazut, la Ghimes, la Pensiunea Deaky, unde Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural – ANTREC Bacau a gasit locatia cea mai buna pentru a desfasura editia a saptea a Festivalului Placintelor din acest an. Amfitrioana, Beatrice Grigoras, presedintele filialei Bacau a ANTRE, era oarecum nelinistita la ora inceperii, pentru ca ora tocmai fusese depasita, iar juriul inca nu se intrunise. Nu era bai mare, pentru ca membrii juriului tocmai se aflau in preajma corturilor oferite de sponsorul general, Poiana Negri, iar concursul putea incepe. Magarita pensiunii Deaky, un splendid exemplar al speciei din care face parte, aflata la numnai citeva zeci de metri mai incolo, a si dat semnalul, in stilul bine cunoscut, asa incit concursul chiar putea incepe. Cu ochii pe membrii juriului, amfitrioana a facut precizarea ca, in acest an, pentru prima oara in istoria festivalului, din juriu au facut parte o persoana aleasac direct dintre degustatorii de placinte ocazional venti la Ghimes, dar si o gospodina din Anglia, care se afla, de citeva zile, cu familia, la o pensiune din Hirja. Tot pentru prima oara, la festival n-a fost zarit nici picior de reprezentant al autoritatilor locale, fapt pe care organizatorii l-au interpretat ca pe o conditie de independenta mai mare.

Traditia, pe primul plan

„Este o surpriza placuta pentru noi, cei din afara judetului Bacau sa fim in zona Ghimes, o regiune foarte frumoasa – a spus presedintele ANTREC Romania, Cristrina Partal. ANTREC Bacau a luat, in acest an, de criza economica, festivalul in propriile miini si vrem sa nu-l pierdem, pentru ca este un an greu. ANTREC are 35 de evenimente in derulare, in toata tara, tot in ideea de a perpetua traditiile pe care le are poporul roman, asa cum este si acest festival. Va asteptam si la Neamt si la Vrancea si la Dolj si la Buzau, la Praid, la manifestari similare. Incercam sa pastram vie traditia. Aducem, in amintire, oameni, locuri, legende si, nu in ultimul rind, gastronomia locala, vinuri autentice romanesti”. A fost semnalul prin care juriul a trecut la treaba, la propriu si a inceput degustarea fiecaruia dintre exponatele aduse de circa 14 gospodine si pensiuni rurale din toata tara, din judetele Neamt, Vrancea, Buzau, Bacau, Covasna si chiar si Dolj.

Vinul bun, placinta mica

Concursul de la Ghimes a inceput de la standul Cramei de vinuri Bolovan, din Vrancea. Poate pentru a da mai mult gust placintelor care tocmai asteptau degustarea, pe mesele de alaturi. Ce sa povestim? Ar insemna se descriem fiecare reteta in parte. Mai bine sa spunem ca am degustat, alaturi de membrii juriului, placintele traditionale „Poale in briu”, moldovenesti prin excelenta, facute in Neamt, in Vrancea, dar si in Bacau, am savurat placinele cu cirnati de Plescoi, de la Buzau, placintele cu marar si brinza dulce sau brinza sarata de la Neamt. De la Buzau, am gustat din „Placinta ciobanasului”, cu telemea de oaie si urda, si, evident, Placinta cu cirnati de Plescoi uscati. Putine sint cuvintele sa descriem gustul (de ce nu si savoarea!) placintei cu brinza si boabe de Tamiioasa, pe care gospodinele, ceva mai emancipate astazi ca altadata, au numit-o „Simfoniile toamnei”. Placinta chiar avea culorile savuroase ale toamnei. Mai departe, la alte pensiuni si case, am gustat placinte cu brinza prajite in ulei. Gura tirgului au rupt-o, se pare, nemtenii, care au venit cu placintele cu urda, cu mere. „Le facem cu aluat dospit cu drojdie, cu lapte acru – au spus gospodinele. Urda este de la stina, iar brinza proaspata chiar de la vacile noastre. Si mai originali mi s-au parut ungurii din Covasna, care au venit cu placinta cu brinza de oaie, romaneasca, dar si cu placinte cu mere saseasca si placinta cu mere si drojdie secuiasca. De la Bacau, de la pensiunea Soimul, din Comanesti,

Neamtul bate piata

Greu s-au desprins degustatorii, de ocazie, evident, de mesele concurentilor. Dar, parca si mai greu au deliberat membrii juriului. Se intelege, la cite sortimente au fost, la cite gusturi le-au trecut prin gura. Pina la urma, insa, s-au decis, si au acordat, cu ajutorul sponsorilor si al oaspetilor din Anglia, premii deosebite pentru cistigatori. Adica: premiul al treilea l-a obtinut Crama Bolovan, din Vrancea, pentru „Placinta podgorenilor”, premiile doi (doua la numar) pentru Strudelul cu mere, din Covasna, de la Pensiunea Kadar, si pentru Placinta cu jumari de la Pensiunea Soimul – Comanesti (Bacau). Premiul cel mare l-a obtinut Pensiunea Narcisa, din Agapia, pentru Placinta de foi cu telemea.

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.