Este situată pe șoseaua Bacău – Dealu Morii – Frumușelu. Se află la 35 de kilometri de Bacău și la patru kilometri nord-vest de comuna Izvoru Berheciului.
Scurt istoric
Biserica a fost construită de boierul Ciuchi în anul 1824. Începînd să se degradeze, sfîntul lăcaș a fost reparat în 1864 și a fost renovat din nou în perioada 1960-1970. Însă din cauza zidurilor de pămînt existente de jur-împrejur a devenit imposibil de vizitat. Așa se face că a fost trecută sub tăcere pînă în decembrie 1989. A fost refăcută din temelii în perioada 1990-1996. Pictura aparține moineșteanului Vasile Popescu și a fost încheiată în 1996. În fața pridvorului a fost ridicat un moment în amintirea eroilor care au murit pe cîmpurile de luptă.
Mănăstirea „Sfînta Treime” – Bogdana (comuna Ștefan cel Mare)
Este situată pe șoseaua Onești-Adjud, la 14 kilometri sud-vest de Onești. Autobuzele care pleacă din Onești se opresc la cîteva sute de metri distanță de mănăstire. Cadrul geografic este mirific, în est aflîndu-se satul Bogdana, în rest fiind numai pădure.
Scurt istoric
Mănăstirea a fost zidită de logofătul Solomon Bîrlădeanu și soția sa, Ana, în anul 1660. Sfințirea s-a făcut la 5 august 1670, cînd ctitorul a înzestrat-o prin testament cu moșii, dar și cu obiecte de uz liturgic și veștminte. Logofătul Bîrlădeanu era înrudit cu Mitropolitul Moldovei, Teodosie al II-lea, care, după retragerea din scaun, a devenit primul stareț al Bodganei (1674-1697). Datorită ctitorului său, mănăstirea Bodgana a avut o situație economică bună, pe care a păstrat-o și pentru faptul că n-a fost niciodată închinată mănăstirilor grecești sau celor autohtone. În 1716, tătarii i-au produs mari stricăciuni și au jefuit-o de bunurile ei. Refăcută, biserica se va dărîma în urma cutremurului din 1738, fiind refăcută abia în 1798. Incendiul din 1892 a distrus o parte dintre clădiri, care au fost reconstruite abia în perioada 1922-1936. Lovitura mortală a primit-o în 1960, cînd în urma decretului 410/1959 al comuniștilor, cei 80 de viețuitori au fost alungați cu forța din mănăstire. În clădirile ei s-a înființat un cămin spital pentru bolnavii mintali adulți. În 1975, spitalul este transferat la Miercurea Ciuc, în locul lui organizîndu-se tabere de vară pentru copii. În perioada 1978-1989, munca asiduă a arhimandritului Isaia Țugurlan și a maicilor au repus în drepturi mănăstirea, care a fost resfințită la 29 august 1989. Sculptura mobilierului este inspirată de cea din 1798, iar pictura din biserică, tehnică frescă, este în stil neobizantin.
În clădirea-muzeu a mănăstirii se află multe cărți de valoare în limba slavonă, greacă și română, icoane pe lemn și multe alte obiecte de cult.
Biserica Borzești – satul Borzești
Este situată pe șoseaua Adjud-Onești-Tg. Ocna, cu stație de autobuz la 200 m de biserică. Pentru călătoria cu trenul se folosește Halta CFR Borzești, aflată la 250 de metri est de biserică.
Scurt istoric
Biserica, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a început a se zidi la 12 octombrie 1493 și s-a terminat în 1494, primind hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Masa altarului se află chiar pe locul unde a fost stejarul din Borzești. A fost afectată de cutremurele care au avut loc în 1738, 1802, 1838, 1940, 1977, 1986. S-au făcut lucăro de restaurare în perioada 1992-1994, iar din pictura interioară s-a păstrat numai cea a catapetesmei. Actualmente, biserica este repictată urmînd a fi resfințită în 2004, cu prilejul serbării a 500 de ani de la moartea ctitorului ei.
La sud de biserică se află mormîntul fiicei lui Vasile Alecsandri, Maria Bogdan. În estul bisericii, lîngă șoseaua națională, este o clădire în care, din 1994, Muzeul de Cultură și Artă religioasă.
Mănăstirea Sfîntul Cuvios Antipa de la Calapodești, sat Calapodești, comuna Dealul Morii
Este situată la 68 kilometri sud-est de Bacău, pe șoseaua Bacău-Secuieni-Izvoru Berheciului – Dealul Morii – Frumușelu. Din satul Banea, înainte de Dealul Morii, se poate folosi o potecă ce urcă dealul, potecă ce pornește de la 150 m de stația de autobuz. Față de Adjud, mănăstirea se află la 37 kilometri nord-est.
Scurt istoric
În satul Calapodești s-a născut, în 1816, călugărul Alexandru, tuns în monahism la Muntele Athos cu numele Antipa, care a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, în 1992. Pentru trăirea duhovnicească intensă și faptele sale minunate a fost cunoscut în toată Rusia. Sfîntul Antipa a trăit ultimii 17 ani din viață la mănăstirea Valaam din Sankt Petersburg, unde a și fost îngropat.
Biserica a fost ctitorită de preotul Ioan Mihalache în 1889 și renovată între 1993-1995. Pictura este realizată între 1994-1995.
Lasă un răspuns