Mandatele celor trei judecători la CCR expiră luni; procedura de înlocuire nu a fost finalizată

Mandatele celor trei judecători de la Curtea Constituţională a României (CCR) Ioan Vida, Nicolae Cochinescu şi Petre Lăzăroiu expiră luni, iar procedura de înlocuire a lor nu a fost finalizată, chiar dacă legea prevede că numirea unor noi judecători trebuie efectuată cu cel puţin o lună înainte de încetarea mandatului predecesorilor.

Singura propunere făcută până în prezent este cea a preşedintelui Traian Băsescu, care a semnat, în data de 2 iunie, decretul privind numirea lui Petre Lăzăroiu în funcţia de judecător la Curtea Constituţională.

Petre Lăzăroiu este în prezent judecător la CCR, el fiind numit în 2008 în acestă funcţie, în locul şi pe durata mandatului lui Petre Ninosu, după decesul acestuia.

În 16 septembrie 2008, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire a lui Petre Lăzăroiu în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, el neavând un mandat întreg de nouă ani, ci doar unul până în 2010.

Pe lângă mandatul lui Petre Lăzătoiu, mai expiră în 7 iunie şi mandatele altor doi judecători ai CCR, Ioan Vida, preşedintele Curţii şi care a fost numit de Camera Deputaţilor, şi Nicolae Cochinescu, numit de Senat

Până în prezent, nici Camera Deputaţilor şi nici Senatul nu au finalizat procedura de numire a noilor judecători la CCR, în locul lui Ioan Vida şi Nicolae Cochinescu.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a suspendat, săptămâna trecută, şedinţa de plen, punând astfel capăt unor dispute între parlamentarii PSD şi cei ai PDL privitoare la validarea lui social-democratului Valer Dorneanu pentru un post de judecător la CCR.

Astfel, situaţia generată în plen, în urma votului privind numirea unui judecător la CCR din partea Camerei Deputaţilor, va fi discutată în şedinţa de luni a conducerii acestui for, a anunţat atunci democrat liberalul Dumitru Pardău.

Divergenţele între deputaţii democrat-liberali şi cei social-democraţi au început după ce Roberta Anastase a anunţat că Valer Dorneanu – propunerea PSD pentru CCR – nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi validat ca judecător în cadrul acestei instituţii. Dorneanu a obţinut 161 de voturi pentru şi 123 împotrivă, în condiţiile în care, potrivit Robertei Anastase, ar fi fost nevoie de 168 de voturi pentru, echivalentul a jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor.

Anastase a motivat că, potrivit articolului 5 alineatul 4 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, numirea judecătorilor la Curtea Constituţională se face cu votul majorităţii deputaţilor.

Şi Senatul a amânat votul pentru desemnarea unui judecător la CCR, care ar putea fi reluat tot luni.

Senatorii democrat-liberali au contestat săptămâna trecută raportul Comisiei juridice privind audierea celor doi candidaţi nominalizaţi de PNL şi, respectiv, de PDL pentru funcţia de judecător la CCR. Acest raport recomandă plenului numirea în funcţie a candidatului propus de PNL, senatorul Teodor Meleşcanu.

Senatorii au decis, iniţial, cu 50 de voturi pentru, 15 împotrivă şi 23 de abţineri, includerea acestui punct pe ordinea de zi a plenului, însă PDL şi grupul independenţilor au solicitat reluarea votului, invocând defecţiuni tehnice.

La cel de-al doilea vot, care a avut loc după aproximativ o jumătate de oră, timp în care au avut loc consultări între grupurile PDL, UDMR şi independenţi, rezultatul a fost: 56 de voturi pentru includerea pe ordinea de zi a acestei chestiuni, 50 împotrivă şi 8 abţineri.

Liderul senatorilor liberali Puiu Haşotti a subliniat, de la tribuna Senatului că „întregul grup PDL este împotriva desemnării unui judecător la CCR”, prin acest vot, iar preşedintele comisiei juridice, social democratul Toni Greblă i-a acuzat pe democrat liberali că au creat „haos” şi că poartă întreaga responsabilitate pentru criza instituţională pe care au creat-o.

Vicepreşedintele democrat liberal al Senatului, Anca Boagiu, i-a replicat lui Greblă că el poartă responsabilitatea, prin Raportul comisiei juridice.

Vicepreşedintele democrat liberal al Senatului, Alexandru Pereş, a afirmat că amânarea votului nu constituie o problemă şi a propus ca votul privind numirea unui judecător la CCR să se dea luni, înainte de şedinţa plenului reunit al celor două camere în care urmează ca Guvernul să-şi asume răspunderea.

Situaţia candidaturile pentru CCR ar putea fi discutată, luni, şi în cadrul coaliţiei de guvernare.

Preşedintele UDMR, vicepremierul Marko Bela, a declarat recent că doreşte să se discute luni, în cadrul coaliţiei, despre aceste candidaturi.
„UDMR crede că trebuie să discutăm foarte serios această problemă în coaliţie. Fiindcă au existat candidaţi din partea unei formaţiuni din coaliţie şi candidaţi din partea opoziţiei, atât la deputaţi, cât şi în Senat. Nici la deputaţi, nici în Senat, majoritatea sau partidul respectiv nu au reuşit să convingă şi e o problemă”, a precizat preşedintele UDMR.

El a mai spus că trebuie analizat care a fost motivul pentru care candidaţii nu au reuşit să întrunească voturile necesare.
„Trebuie să vedem: ori candidaţii nu au fost potriviţi, ori au apărut alte probleme. După părerea mea, luni, în coaliţie trebuie să discutăm foarte serios această problemă. Şi, de fapt, în Senat am primit un răgaz din acest punct de vedere”, a completat el.

Potrivit articolul 142 din Constituţia României, Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit (trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României).

CCR se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, iar după aceasta ei îşi aleg, prin vot secret, preşedintele.

Art.63. din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii precede că „Judecătorii CCR vor depune, în faţa Preşedintelui României şi a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului (…). Jurământul se depune individual. Judecătorii Curţii îşi vor exercita funcţia de la data depunerii jurământului.

Judecătorii CCR trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior. Judecătorii de la CCR sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia. AGERPRES