Cum mergem pe stradă
V-ați întrebat vreodată ce importanță are modul cum mergeți pe stradă? Știți că după felul în care pășiți și vă comportați pe străzile unui oraș în care nu cunoașteți și nu vă cunoaște, de fapt, nimeni, după felul în care rîdeți, vorbiți etc., puteți fi foarte bine „cunoscut”? Felul de a merge este, dacă vreți, în perfectă concordanță cu starea psihică în care vă aflați și chiar cu educația și caracterul dumneavoastră. Ținuta dreaptă, fără cambrare excesivă, exprimă demnitate, încredere, eleganță. Pași obișnuiți de mari, mișcarea armonioasă, neforțată a brațelor, păstrarea umerilor într-o poziție normală, iată ce vă poate da un mers plăcut, elegant. Oricît de grăbiți ați fi, nu vă faceți loc prin mulțime împingînd în dreapta și în stînga, trecînd astfel peste cele mai elementare reguli de bună cuviință ale străzii. Păstrați o poziție corectă și cînd vă opriți. Nu vă luați un aer deprimat, nu vă sprijiniți și nu vă lăsați greutatea cînd pe un picior, cînd pe altul, de parcă ați fi sfîrșit de oboseală. Unde aruncați biletul de autobuz, ambalajul de la ciocolată, cum priviți vitrinele? Nu scuipați pe stradă și nu vorbiți tare, așa fel încît spusele dumneavoastră să fie auzite și de alți trecători în afara partenerului ce vă însoțește. De asemenea, rîsul zgomotos denotă o stare de bună dispoziție, de sănătate, dar rîsul exagerat de tare, în cascade, însoțit de gesturi, dovedește tot lipsă de educație. Și încă o precizare: nimeni nu este împotriva exuberanței tinerești, sincere, dar există o măsură a decenței în toate gesturile, indiferent dacă cei pe lîngă care treceți vă sînt, sau nu, cunoscuți.
Lasă un răspuns