Mari probleme cu tronsoanele Focșani – Bacău și Bacău – Pașcani, din Autostrada A7. „Suntem în mare întârziere, nu vom lua banii de la PNRR”

Reprezentantii ong-urilor de infrastructura reclama intarzieri importante in realizarea studiilor de fezabilitate si proiectelor tehnice, fara de care va fi pusa in pericol finantarea autostrazilor. Pe tronsoanele Focsani – Bacau si Bacau – Pascani ale autostrazii A7 Moldova (rebotezata „Unirea Principatelor”), intarzierile ar fi de cateva luni, notează ziare.com.

Ionel Apostol, fondatorul Asociatiei Impreuna pentru A8, spune ca participa saptamanal la sedintele de lucru de la Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) si se declara dezamagit de actiunile si raspunsurile reprezentantilor firmelor care se ocupa de diverse segmente ale proiectelor autostrazilor A7 si A8.

„Aparent lucrurile par ca merg bine, dar in realitate sunt sincope mari. Nu s-a ajuns la o intelegere in interiorul Guvernului pentru stabilirea unui pret de despagubire a persoanelor fizice si firmelor care au terenuri in zonele afectate. Exista un vid legislativ iar unii profita si cer sume astronomice. Marea golanie este ca in loc sa se dea o hotarare de guvern pentru stabilirea unui pret fix pentru aceste despagubiri, CNAIR a lasat la mana firmelor care se ocupa de studiile geo sa negocieze preturile. Spre exemplu, pe sectorul Focsani-Bacau, in zona Adjud, sunt vreo patru mari latifundiari care cer niste bani de te sperii si vidul acesta legislativ ii favorizeaza pe smecheri”, a declarat Ionel Apostol.

Acesta sustine ca pe tronsonul Focsani – Bacau, firma Consitrans, executantul studiului de fezabilitate si proiectului tehnic este in intarziere cu peste 3 luni fata de calendarul stabilit.

„Au declarat astazi ca au in teren 5 foreze, din cele 10 trecute in contract. La intrebarea noastra, in ce puncte de pe traseu se afla cele 5 utilaje, am primit un raspuns mai mult decat ofensator. Citez: „dar de ce sa va spunem noi unde sunt pozitionate utilajele, sunteti de la securitate?” Ce parere aveti de o astfel de abordare? Credeti ca au ceva de ascuns? Eu da, cred”, sustine Ionel Apostol.

Despre tronsonul Bacau – Pascani, atribuit firmei spaniole Acciona, situatia este si mai delicata. Inginerul Apostol spune ca pe langa boicotarea sedintelor saptamanale de la CNAIR, firma are mari probleme cu sustinerea lucrarilor pentru ca nu au predat nimic concret ca sa sa poata fi decontat. Urmatorul tronson, Pascani – Suceava – Siret, situatia este la fel de delicata, aici contractant fiind firma Search Corporation.

„Exista trei firme mari si late care lucreaza pe zona Moldova si ele au format un cartel, se sprijina intre ele, desi sunt concurente si doar ele castiga licitatiile CNAIR. Celalalte firma au fost descalificate din motive care nu se sustin”, mai spune Ionel Apostol.

Inginerul iesean sustine ca in ritmul acesta nu se vor primi banii prin Planul Natinal de Redresare si Rezilienta (PNRR) pentru finantarea celor doua autostrazi, pentru ca nu vor putea fi predate la timp studiile de fezabilitate complete.

„Noi, societatea civila, vom fi la Bruxelles sa sustinem aceste autostrazi. Singura solutie pe care o vad viabila pentru repornirea lucrurilor este desfiintarea CNAITR si infiintarea unui serviciu mult mai suplu, cu oameni dedicati, nu cu aceeasi care stau de 30 de ani pe functii. Politic, daca nu exista intelegere la Bucuresti ca in Romania mai exista cateva regiuni subdezvoltate si nu se imping lucrurile n-avem nicio sansa sa mergem mai departe”, declară Ionel Apostol.

Promisiuni, la ministerul Transporturilor

In schimb, autoritatile se declara optimiste. Recent, Catalin Drula, ministrul Transportorilor, a declarat ca lucrarile la Autostrada „Unirea Principatelor”, cunoscuta mai simplu A7, ar urma sa fie finalizate in cea mai mare parte a lor pana in anul 2024.

Autostrada, in lungime de 439 de kilometri, va fi realizata pe segmente, respectiv Ploiesti – Buzau; Buzau – Focsani; Focsani – Bacau si Bacau Pascani.

Autostrada A7 este prinsa in Planul National de Redresare si Rezilienta, iar costurile pentru cei aproape 430 de kilometri care leaga Muntenia de Moldova sunt estimate la 1,7 miliarde de euro.