Reprezentanti ai mediului de afaceri bacauan s-au intilnit, simbata, 31 ianuarie, pentru prima oara intr-un cadru organizat cu noii parlamentari de Bacau. Reuniunea a fost organizata de Camera de Comert si Industrie (CCI), iar invitatiei i-au raspuns doar senatorul Gabriel Berca si deputatii Tudor Alexandru Chiuariu si Mihai Banu (PNL), Valerian Vreme si Vasile Gherasim (PD-L). Ei s-au intilnit cu presedinti ai unor comisii de lucru ale CCI, dar si cu reprezentanti ai unor societati comerciale.
Scopul intilnirii a fost prezentarea problemelor cu care se confrunta mediul de afaceri bacauan în contextul crizei economico-financiare din ultimele patru luni si înaintarea catre parlamentari a unor propuneri de remediere a problemelor inventariate. Astfel, intilnirea a debutat cu prezentarea unei radiografii economice, in care au fost nominalizate efectele crizei in judet: disponibilizari masive de personal, intrarea în faliment a numeroase firme, majoritatea din sectorul productiv, blocarea investitiilor, oprirea finantarilor si altele. „Dupa alegerile locale sau in campania electorala din toamna – a opinat presedintele CCI, Doru Simovici – nu ne gandeam la criza economica. Acum, la inceput de mandate politice, efectele sint vizibile. Iata de ce e nevoie sa ne organizam mai bine, la noi acasa, dar si sa transmitem mesajele noastre, prin intermediul oamenilor politici, la Guvern”.
Primul efect vizibil: concedierile
O „tusa” scurta asupra situatiei din economia judetului, pusa de CCI in radiografia prezentata, arata primele efecte ingrijoratoare ale crizei. In noiembrie si decembrie au fost inrtegistrate 14 proiecte de concediere colectiva, dintre care la Unic General Constructor pentru 417 salariati si de la Rombet pentru 325 de angajati. Pina la inceputul anului 2009, erau inregistrati 12.000 de someri. In luna ianuarie, insa, peste 2.000 de someri (50% dintre salariatii din firmele Bacon, Comnef, Metra, Daem Prodcom, Amurco, Conextrust, Electrica Serv, Electrica Moldova, Sir Safety, Rustrans si Role Shoes din Bacau, Confer Group din Onesti si Staer International din Galati. Pentru februarie s-au anuntat concedieri la Barlinek Romania (50 din 422) si Amurco (647 din 845). De asemenea, multe firme au intrat in faliment: in 2008 au fost 226 de firme, cu 30% mai multe decit in 2007. Dintre acestea, 57 din industrie, 49 din comertul cu amanuntul, 41 de mici centre comerciale, 24 de firme de constructii si 24 din agricultura.
„Dati-ne de lucru” – spun parlamentarii
„Daca discutam despre Bacau – a opinat Gabriel Berca – initiativele trebuie sa vina din rindul oamenilor de afaceri. Rolul nostru este sa transmitem mesajele lor. Trebuie, insa, sa facem un front comun si sa gasim solutii sa aducem capitalul in Bacau. Inclusiv cel strain, pentru ca in perioade de criza apar oportunitati cautate de investitorii de pretutindeni”. Parlamentarii au propus ca intilnirile de acest fel sa fie mai dese si in formule complete, cu participarea autoritatilor locale si a tuturor celor implicati in afaceri de orice fel. Tudor Chiuariu a fost mai transant si a promis sprijinirea tuturor initiativelor care vin in continuarea politicii guvernamentale din ultimii patru ani. Deputatul a promis sprijin pentru modificarea Codului Muncii, pentru ca salariatii au un statut la fel de rigid ca al functionarilor publici. „Sint pirghii politice pe care trebuie sa le folosim – a spus Chiuariu -, dar trebuie sa avem reactii imediate”. Mihai Banu a observat, insa, ca asemenea reuniuni de lucru au mai fost organizate, dar fara rezultate. „Haideti sa facem intilniri concrete – a spus deputatul PNL. Dati-ne de lucru. Eu ma preocup de dezvoltarea rurala, am deja doua initiative legislative in acest sens si promit tot sprijinul”.
Indemn la depolitizare si coeziune
Parlamentarii doresc o reprezentare a intregii economii a judetului in reuniuni de genul celei de simbata. Deputatul Valerian Vreme reprezinta un colegiu din zona Onesti si este ingrijorat de lipsa investitorilor acolo, ca peste tot dealtfel. Vasile Gherasim a observat ca si zona Moinesti este tot mai mult lipsita de resurse de productie. Afacerile intra in conservare, dar sint tot mai vizibili „cioclii de firme”. Cei care pindesc falimentele sau situatiile disperate si cumpara, pe mai nimic, firmele. „Mai mult – a precizat deputatul de Onesti -, acum au inceput sa fie amanetate si firmele, pe linga obiectele de valoare”. Vasile Gherasim crede ca in abordarea problemelor crizei trebuie sa plecam de la cele mai negre premise. „Haideti sa nu politizam intilnirile noastre, sa tinem cont de conjunctura, sa ne bazam pe fortele noastre si pe coeziune. Camera de Comert ar trebui sa centralizeze toate problemele, sa fie un centru de informare pentru toti” – a sustinut deputatul. Lucru greu, credem, pentru ca si simbata au aparut „intepaturi”, din ambele tabere.
Agentii economici au sustinut necesitatea adoptarii unor masuri anticriza, altele decit cele propuse de Guvern, pe care le vom prezenta in articolul urmator.
Parlamentarii cer de lucru:
Iata cateva propuneri de proiecte de reforma in justitie care sunt necesare si oportune;
1. Abrogarea art.68,pct.(4)si (5) din Codul de procedira civila;
Tocmai urmeaza adoptarea in Parlament a Codurilor noi.
Motive:
Incalca egalitatea in drepturi in fata instantei, a unui cetatean care are calitatea de mandatar fara studii juridice, si chiar pentru cei care au studii juridice , in comparatie cu drepturile pe care le are un avocat. Se prevede ca daca nu AI STUDII JURIDICE, nu poti pune concluzii decat prin avocat. Articolele 4 si 5 sunt discriminatorii, mai ales in secolul XX I , in care accesul la informatii este neigradit. De ce de exemplu un ziarist autodidact, un inginer autodidact, manager, economist,etc.sa nu-si poata apara parintii intr-un proces, o ruda , un prieten, un coleg,etc. cand este mandatar cu procura, si sa nu poata pune concluzii decat prin avocat ???
Dar, articolul este stupid inclusiv fata de licentiatii in drept, dar si fata de doctorii in drept, care in afara de rudele pana la gradul 4 inclusiv,nu pot pune concluzii in fata instantei decat prin avocat.
Si avocatul costa, iar uneori nu are timp sa studieze cauza, sau nici nu este destul de mult interesat, cat este interesat un mandatar neavocat.
Da domnilor deputati si senatori, iata ce va ofer, ca motiv de dezbateri, si de initiativa in Parlament!
Mai mult de atat, abrogarea acestor articole creeaza premizele de intensitate in pregatire juridica a avocatilor, care se vor trezi pe buna seama ca nu mai sunt preferati in efectuarea apararii in unele procese civile, pentru ca s-ar putea specializa la fel de bine, consilieri juridici, care si-ar putea deschide un cabinet de consultanta, si de ce nu si de alte profesiuni pe consultanta pe domenii de management. Asta ca sa nu se spuna ca abrogarea acestor articole nu ar fi utile societatii prin creerea de noi ocupatii, ca locuri de munca. Sunt initiative corecte, oportune ,cenu trebuiesc restrictionate de unii care nu mai incap pe culuarele din justitie.
2. In lumina acestor initiative, va propun sa initiati un proiect de modificare a Legii 51/1995, modificata , cu ocazia intrarii in parlament a OUG 159/2008 ,cu obiect modificarea Legii 51/1995, republicata, de organizare si functionare a profesiei de avocat.
Propuneri:
Abrogarea art.9,pct 2, din Legea 51/1995, care prevede ca in fiecare judet functioneaza un singur Barou. Astfel se va dezvolta criteriul concurential in profesia de avocat, mijloc prin care se vor creea barouri concurente, capabile sa absoarba mai multi juristi,mijloc prin care se va elimina monopolul de casta in aceasta profesie. Astfel se vor infiinta mai multe persoane fizice autorizate,se va impune un mai mare interes pentru clienti, o concurenta la preturi,si o echitate in sistemul de aparare, prin angajarea in aparare a anui avocat din Baroul preferat.
De ce un licentiat in drept sa nu aiba dreptul sa-si deschida un cabinet, decat daca este primit in Barou? Pe aceasta piata nu exista concurenta ! Nu s-a dorit. Doar pentru, ca in Parlament sunt un numar mic de avocati care in acest domeniu v-au spus ca nu trebuie sa va bagati. Acum bagati-va la inaintare, si dovediti ca in contextul crizei economice sunteti capabili sa liberalizati unele dintre profesii!
Mai tineti cont ca ce am comentat se incadreaza in Constitutia Romaniei, si ca este o cerinta pentru un numar de peste 100.000 de juristi din tara. Cu respect, av.drd.Botomei Vasile.
Pot sa pun pariu ca nimeni nu se intereseaza, saptamana aceasta, de atragerea unei investitii.
A ridicat cineva subiectul „Ina Schaffer”. Aceasta firma a venit in Bacau cu gandul de a investi. Cred ca au piata de desfacere pt. propriile produse si puterea financiara sa investeasca si pe „criza” asta.