Membrii familiei Lecca, artistocrați pur-sînge

Ultimii boieri ai Bacăului

• Dumitru Lecca, unul dintre descendenții celebrei familii Lecca, n-a recuperat mai nimic din imensa avere pe care au avut-o înaintașii săi în tot județul n familia Lecca își are rădăcinile printre patricienii romani din secolul I n toți membrii familiei au dat la aproape fiecare generație cîte un om care, într-un fel sau altul, a fost implicat în destinul județului sau al țării n Dumitru Lecca este în prezent antrenorul echipei naționale de baschet, titlu pe care l-a putut obține abia după revoluție, din cauza dosarului său neconform cu perceptele comuniste

Bărbatul așteaptă cu interes și politețe nedisimulată întrevederea. Din cauze care n-au ținut de niciuna dintre părți, discuția a avut loc la primă oră a unei dimineți răcoroase de spătămîna trecută. înalt, extrem de agil pentru cei aproape 70 de ani ai săi, Dumitru Lecca poartă pecetea distincției în tot ce face și în tot ce spune. Bărbatul impune, chiar dacă nu știi cine este, și face parte din categoria acelor oameni care captează atenția tuturor doar prin simpla sa prezență într-o încăpere. Nimic strident, nici în înfățișare, nici în gesturi sau atitudine. Totul denotă educație aleasă, atenție pentru detaliile care altora li se par nesemnificative, mergînd pînă la a lua loc abia după ce se așează doamna prezentă în încăpere. Dumitru Lecca locuiește în București, este antrenorul echipei naționale de baschet a României și vine în Bacău, de pe la începutul anilor ’90, de cînd a început să revendice, atît cît îi dădea dreptul legea, parte din averea imensă pe care a deținut-o familia sa în Bacău. Pînă acum, în ciuda evidențelor, nu a obținut mai nimic, iar autoritățile, unele politicoase, altele plictisite, altele de-a dreptul revoltate de îndrăzneala bărbatului, tot amînă rezolvarea acestei situații.

O avere de invidiat de care s-a ales praful

Familia Lecca a deținut înainte de venirea la putere a comuniștilor o avere care îi dădea dreptul, alături de alte două – trei familii din județ, să se considere moștenitoare a județului Bacău. De altfel, acest lucru a fost recunoscut public chiar de Nicolae Iorga, cel care la moartea bunicului lui Dumitru Lecca, Iuniu, avea să scrie: „S-a stins din viață Iuniu Lecca, dintr-una din acele familii care stăpîneau ereditar un județ întreg”.

Cartierul general al familiei a fost stabilit la Radomirești, în comuna Letea Veche, acolo unde mai există încă, într-o relativă stare de bine, conacul Lecca. Cel care a dat importanță acestui domeniu, unde mai deținea încă vreo 300 de hectare de moșie, a fost acel Iuniu Lecca, la care făcea referire Iorga. Familia mai deținea la Bogdănești o moșie de 300 de hectare, un conac, distrus între timp, și 30 de hectare de pădure. în comuna Ungureni, denumită înainte de comuniști chiar Lecca, avea în proprietate 200 de hectare de teren agricol și 15 de pădure, în Tamași – 45 de hectare de pădure, și în Geoseni se regăsea cea mai mare parte a averii: peste 300 de hectare de teren arabil și 1.000 de hectare de pădure.

Tot la acest capitol se pot adăuga nenumăratele ctitorii religoase: bisericile din Ungureni, Geoseni, Bogdănești, Dealu Mare, Viforeni sau Radomirești. De asemenea, prin contribuția familiei Lecca a fost construit drumul Tîrgu Ocna – Bacău. în afară de comuna Ungureni, care se numea Lecca, și în municipiul Bacău a existat o stradă cu acest nume. în oraș, exista doar o casă, dărîmată între timp, pentru că cineva voia cu tot dinadinsul terenul.

Familia Lecca face parte dintre acei stăpîni de moșii, extrem de rari, care se pot lăuda cu faptul că singurele răscoale de pe domeniile lor au fost inițiate de țărani cu scopul de a-și apăra boierii de nevolnicii vremii. „Niciodată nu s-au răsculat sătenii împotriva noastră, ci împotriva altora care aveau ceva cu noi”, ne-a spus Dumitru Lecca. Faptul că astfel de amintiri nu sînt doar basme de adormit copii o devedește și modul în care este este primit Dumitru Lecca în localitățile unde înaintașii săi au avut moșii. „Sînt oameni care mai trăiesc și care își amintesc de acele vremuri. Nimic nu-mi poate încălzi sufletul mai mult decît căldura cu care mă primesc și faptul că acum se fac demersuri pentru ca numele comunei Ungureni să redevină Lecca”, povestește bărbatul, cu o undă de mîndrie în voce.

Descendență patriciană

Arborele genealogic al familei Lecca merge pînă în negura istoriei, numele Lecca regăsindu-se la două familii de patricieni romani in secolul I, unul senator și pretor (magistrat, care se ocupa de organizarea tribunalelor în societatea antică romană, n.r.) și celălalt, un senator care a participat la conjurația împotriva lui Catilina (senator roman, care în anul 63 î.H, a consiprat împotriva lui Cezar și a Republicii romane. Descoperit complotul, Catilina și cinci aliați ai săi, nume notalibile în societatea romană, au fost condamnați la moarte, n.r. ). Filiația sigur probată în România începe în secolul XVI, prin marele Aga V. Lecca, trăitor în perioada 1550 – 1610, unul dintre cei mai iluștri boieri ai lui Mihai Vodă. Din 1655, familia apare și în Moldova, iar istoria mai recentă se leagă în special de județul Bacău, unde îl găsim pe paharnicul Gheorghe Lecca, între 1803 și 1832. Aceasta este ramura din care provine și Dumitru Lecca, cel care revendică în zilele noastre moștenirea familiei sale din județul Bacău.

În prezent, familia Lecca mai este reprezentată de Ion Lecca, un cunoscut om de știință care s-a stabilit în Franța, din ramura lui Gheorghe Lecca, fost ministru de finanțe în România, Matei Lecca, stabilit tot în străinătate, director la compania Phillip Morris și Dumitru Lecca, antrenorul emerit al echipei de baschet a României, fiul lui Gheorghe Lecca, fost ministru plenipotențiar înainte de venirea comuniștilor. De-a lungul timpului, familia Lecca a dat mai mulți miniștri, senatori și prefecți sau primari ai diferitelor localități din Bacău.

„Aristocrația este o stare de spirit”

Din 1990, Dumitru Lecca tot încearcă să obțină ceva din averea care a aparținut familiei sale înainte de venirea comuniștilor. Nu a reușit mare lucru. Doar în Tamași i-au fost date înapoi zece hectare de pădure, și acesta a fost singurul loc unde autoritățile au respectat litera legii. Cele mai multe probleme le are însă în Letea Veche, unde a avut o dezamăgire cruntă. „Din tot ce-am avut la Radomirești, nu am obținut nici măcar un metru de teren. Mi se spune că nu au teren disponibil, deși eu tot nu înțeleg unde este terenul care a aparținut alor mei?”, se întreabă bărbatul. Nu insistă prea mult, deși este evident că și-a format o părere nu tocmai elogioasă despre ce se întîmplă la Letea Veche.

Aduce vorba despre eleganța în politică și spune cu regret că la acest capitol are opinii foarte restrictive. „Etalon al eleganței politice pot fi în opinia mea doar cîteva persoane: Constantin Bălăceanu Stolnici, Alecu Paleologu și, dintre femei, aș remaraca-o pe Mona Muscă. Are perspective reale de a dobîndi acest statut și Adrian Cioroianu. Sînt supărat, însă, pe presă și în special pe televiziuni pentru că promovează non-valorile în orice domeniu”, mai spune Dumitru Lecca.

El crede că societatea românească trece în momentul de față printr-o mare dramă. „Aristocrația e o stare de spirit care lipsește, pentru că, deși e o stare de spirit, nu e un dat de la natură, cît mai ales rezultat al educației. Iar educație nu se mai face din 1944”, punctează bărbatul.

Doar în sport, comuniștii nu-l puteau opri

El a mai povestit și cum a ajuns în sport, după ce au venit comuniștii la putere, ca fiind sigurul loc în care putea accede cu problemele sale de dosar. Dar anterenor emerit nu a fost numit oficial decît după revoluție. „Ar fi trebuit să urmez cariera diplomatică a tatălui meu, dar nu se mai putea pune problema după 1945. Am rămas în țară și am ales sportul. în 1985, mi s-a condiționat prezența la echipa națională de apartenența la partid și am refuzat. Așa am pierdut nominalizarea ca antrenor al echipei naționale. S-a întîmplat lucrul acesta după ’90, dar mi-am iubit enorm meseria și i-am dat profesiei la fel de mult pe cît mi-a dat și ea”, a încheiat Dumitru Lecca, în cîteva cuvinte, povestea unei vieți care ar putea face subiectul unui roman de succes. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!