Cornel GALBEN
Luna aceasta a debutat sub semnul cărții și, oricît am încercat să țin pasul cu evenimentele, n-am izbutit să fiu prezent decît la cîteva din lansările ce au avut loc în arealul Bacăului. Regretul este cu atît mai mare cu cît nimeni n-a avut ideea de a semnala măcar noile apariții, de a urmări travaliul scriitorilor băcăuani, care, iată, în plină criză a culturii și a cărții în mod special, se încăpățînează să-și editeze volumele și să le trimită spre un public aproape inexistent. Un public avid de lectură, se înțelege, nu unul care vine să mai observe ce se întîmplă prin mediul scriitoricesc ori să se înfrupte din tot mai puțina ofrandă de după eveniment.
Am răspuns, așadar, cîtorva invitații și primul popas l-am făcut la Secuieni, acolo unde profesorul Grigore Codrescu a convocat prietenește un grup de intelectuali băcăuani, din dorința de a da încărcătură emoțională debutului editorial al profesorului Nicolae Ifrim. Acesta, după ani îndelungi petrecuți prin biblioteci și arhive, după ce a studiat mii de pagini și de documente și după ce a scotocit prin memoria vie a localnicilor, s-a hazardat să scoată la lumină o schiță monografică a localității natale, intitulată simplu “Comuna Secuieni – Bacău de-a lungul vremurilor”. O carte importantă, așa cum ar trebui să aibă fiecare localitate din județ, despre care au vorbit, între alții, istoricii Viorel Căpitanu și Jean Ciută, criticul și istoricul literar Eugen Budău, profesorul universitar Dumitru Bontaș, scriitorii Viorel Savin și Octavian Voicu, profesorul Dumitru Tătaru, economistul Florin Balan, sponsorul generos al lucrării. Scenariul gîndit inițial de autorul postfeței a fost însă deturnat de un alt grup, venit tot de la Bacău, care a schimbat cursul întîlnirii, bulversînd gazdele și mai ales copiii, fascinați de existența unei camere video. S-a ajuns chiar la un conflict mocnit între lansatorii de manele din Bijghir și mai clasicii dansatori cu cerculețe din Secuieni, stins pînă la urmă prin filmarea unor secvențe din spectacolul reluat al acestora din urmă. Cum imixtiunea a deranjat pe unii, dar i-a mulțumit pe alții, nu vom insista asupra a ceea ce nu a mai fost nici lansare, nici Ateneu cultural, ci ne vom opri la un gînd exprimat de autorul rămas undeva, în afara evenimentului: “Ca să întocmești o monografie, trebuie să fii pasionat de istorie, de locurile natale, de trecut, de prezent și, bineînțeles, de viitor. E, în primul rînd, multă muncă, pentru că trebuie să stai în arhive, să cercetezi, să te deplasezi în alte județe. Nu e un lucru imposibil, însă e necesară multă răbdare și tenacitate”.
Am adăuga, la rîndu-ne, că e nevoie și de mulți bani, dar despre aceștia și despre sumarul cărții promitem să revenim cu un alt prilej, pentru că, între timp, Ion Fercu ne-a invitat la Buhuși, unde în spațiul familiar de-acum al Bibliotecii “George Bacovia” și-a lansat cea de a treia carte de poeme, “Amanții absurdului”. Dacă sala de lectură n-ar fi devenit neîncăpătoare, eram tentați să spunem că numărul scriitorilor prezenți la eveniment l-a întrecut pe cel al gazdelor, mai ales că poetul Ion Tudor Iovian ne-a amintit de Anul Caragiale, uitînd pentru un moment de impricinat și prezentîndu-i, într-un mod cu totul original, pe musafiri, uimind asistența cu zecile de volume ale acestora, neexistente însă și în rafturile bibliotecii cu pricina. Așteptarea lui Ion Fercu a fost însă răsplătită de elogiile îndreptățite ale scriitorilor Ion Rotaru, Viorel Savin, Ștefan Munteanu, Calistrat Costin, Octavian Voicu, Eugen Budău, Cornel Cepariu, Ioan Enache, Ion Dinvale, ce l-au pus pe gînduri pe autor, dar cu luciditatea și umorul său a ales exact ceea ce a crezut de cuviință, lăsînd judecățile pe seama viitorilor istorici ai literaturii.
O bună parte dintre ei s-au reîntîlnit la tripla lansare consacrată, post-mortem, dramaturgului Ion Ghelu Destelnica, ale cărui volume “Simfonia de piatră”, “Din năzdrăvăniile nemuritorului Păcală” și “Simfonia de nisip” au fost oferite publicului la Librăria Glisando. La concurență cu motocicliștii ce invadaseră Bacăul, spațiul amintitei unități de difuzare a devenit rapid neîncăpător, alături de scriitori și iubitorii de carte fiind prezenți mai mulți actori, semn că ucenicii Maestrului nu l-au uitat. Profilul său, de altfel, a fost conturat în cuvinte alese, rostite cu emoție de Octavian Voicu, Vasile Sporici, Viorel Savin, Ioan Dănilă, Carmen Mihalache, Cornel Cepariu, Dragoș Benea, Silvia Ghelu, iar prin intermediul actorilor Florin Mircea și Suzana Macovei, au fost citite mesaje de la Radu Cârneci, George Genoiu, Ioana și Jan Popovici. Prezență inedită, pălăria dramaturgului a fost ridicată în semn de salut de fiul celui omagiat, actorul Radu Bogdan Ghelu.
Același gest îl facem și noi, salutîndu-i pe toți cei ce mai cred încă în slova tipărită !
Lasă un răspuns