• nomenclatorul de meserii este doldora de nume de activități cu nume bizare, despre care cei mai mulți dintre noi nu știm la ce se referă • interesant este că multe se referă, de fapt, la activități comune • despre cele mai multe dintre aceste meserii, nici chiar reprezentanții AJOFM nu au auzit niciodată
„Meseria este brațară de aur”, spune o veche vorbă românească. Fiecare om se pregătește în timpul ciclului existențial pentru a obține o calificare care să îi asigure pe perioada vieții un venit mai mult sau mai puțin satisfăcător. Dar ce te faci cînd ești pus în situația să alegi o meserie de care nu ai auzit și nici nu știi la ce se referă? Un volumul editat de Ministerul Muncii, „Clasificarea Ocupațiilor din România” (COR), încearcă să explice pe îndelete fiecare meserie existentă în nomenclatorul de specialitate. Interesant este că manualul cu pricina pune pe tapet o serie de meserii de care nici măcar reprezentanții Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) din Bacău nu au auzit. Iar dacă îi întrebi de ele, nu discută decît cu COR-ul pe masă. „Instituția noastră nu a avut situații în care oamenii să ne solicite calificări în meserii aflate în COR, dar de care nu a auzit nimeni. Acestea sînt rare, unele chiar nu se mai caută pe piața muncii actuală, sau sînt din domenii de activitate care nu sînt dezvoltate în județul nostru”, ne-a explicat Octavian Țicău, director executiv la AJOFM Bacău.
Pe cel care l-a pus păcatul să răsfoiască un COR ar rămîne trăznit la citirea unor nume de meserii rar întîlnite. Nu de alta, dar printre cele autohtone, de proveniență românească sută la sută, se află și ciudățenii, cuvinte pe care ți-e și greu să le pronunți. Chestiunea te duce automat cu gîndul la școala primară, cînd învățătoarea te întreba „ce meserie are tatăl tău?” Și cum i-ai putea răspunde că „tata e aburitor, dragor sau hatip”. Ori cum ar fi ca la locurile de muncă vacante dintr-un ziar sau de la AJOFM Bacău să găsești slujbe libere de aspirant, actuarist, melamed, lăcar, cambist, smîntînar, regulator șef și saluzitor.
Membrii clerului bat recordul la meserii ciudate
Cîți dintre noi știu că în construcții, de exemplu, pe lîngă arhicunoscuții zidari, tîmplari și zugravi există și fascinari, concasoriști, stucaturiști, jonctori, chesonieri, aglomeratoriști și dusisatori. Din gama de meserii cu nume ieșite din orice tipare fac parte și cele aparținînd unor rituri și culte religioase. Aceastea provin din alte limbi și atunci e de înțeles sonoritatea lor care ne zgîriei timpanul și ne amuză. Imaginați-vă cum ar fi să faceți cunoștință cu cineva care s-ar prezenta că este chevrasameș? Ori haham? Ori majghian, ori hatip? Sau te întrebi ce-o face oare un muezin, muftiu, melamed sau un treibar. Toate aceste meserii aparțin religiei musulmane și reprezintă diferite grade religioase. Cele mai multe meserii ciudate din nomenclatorul de specialitate sînt cuprinse la capitoulul „Membri ai clerului” și imaginați-vă că toți aceștia figurează și ei pe un stat de plată și au carnet de muncă.
Meseriași aflați în șomaj prelungit
Evoluția societății a atras după sine și apariția unor noi meserii, dar și dispariția altora. Așa că titularii acestor meserii s-au trezit peste noapte într-un șomaj prelungit, de care nu au putut scăpa decît prin recalificare profesională. Astăzi, să cauți un marangoz e ca și cum ai căuta acul într-un car de fîn. De el mai poți auzi, eventual, printr-un muzeu al marinei, recondiționînd doagele de lemn ale corăbiilor de altă dată. Munca unui marangoz era de a lipi doagele corăbiilor între ele cu stuf sau păpuriș.
Modernizarea industriei și tehnologizarea, înlocuirea muncii omului cu a mașinii au adus pe tapet noi șomeri. Căci cine mai are azi nevoie de melițator, descusitor, destrămător sau de naphtolatori, termen care a dispărut și de prin dicționare. Ciontolitorii de altă dată, adică oamenii care lucrau la tranșarea cărnii, au fost și ei înlocuiți, dar nu trimiși în șomaj. Substituția s-a făcut la nivel terminologic. Și din mine au plecat în șomaj aglomeratorii și dezbătătorii.
Pe lîngă acestea au rămas în top și meserii vechi, care se mai practică încă. Așa puteți găsi meseriași aburitori, dar nu personaje îmbîcsite care încearcă să te facă să cumperi cu de-a sila un produs, sau să te păcălească cu vreo asigurare. Sînt oameni calificați să aburească lemnul pentru a face dopurile de plută de la sticlele de vin și damigene. O altă meserie ciudată care se găsește și în județul nostru este cea de trăgător și meseriașii din această ramură pot fi găsiți la fabrica de sticlă din Onești. Aici mai puteți da și peste împîslitori, meseriași ce completează tagma sticlarilor.
COR mai cuprinde și alte meserii de care băcăuanii de rînd nu au auzit. Chiar dacă nu vă vine să credeți, ele figurează în catalogul meseriilor din țara noastră, iar unii semeni sînt angajați în asemenea posturi cu carte și contract de muncă. Iar la pensie se vor mîndri, poate, că sînt ultimii urmași ai unei meserii ce abia a apus, lăsată în urmă de civilizație. (Claudiu TĂNĂSESCU)
Lasă un răspuns