În ultima perioadă, mai multe firme, atît din județul Bacău, cît și din alte părți au făcut obiectul unor ofete publice de preluare. Acestea au fost făcute după toate regulile, au fost anunțate prin presă, prețurile oferite la acțiuni au fost calculate în mod legal, într-un cuvînt s-au respectat toate procedurile. Numai că mulți habar nu au ce se întîmplă în aceste cazuri și nu și-au vîndut acțiunile pe care le dețineau. Practic, acești mici acționari au rămas cu un petec de hîrtie care nu mai valorează nici cît o ceapă degerată.
Ofertele publice de preluare împiedică scurgerile de informații din societăți
Ofertele publice de preluare reprezintă în acest moment una dintre posibilitățile patronilor de a împiedica orice scurgere de informații din firmele deschise care s-au privatizat. De regulă, listarea acțiunilor pe piața de capital presupune și o anumită transparență, deci o accesibilitate a datelor financiar-contabile. La Bursa de Valori, transparența este o condiție de menținere la cotă. Pe piața RASDAQ lucrurile stau altfel, dar Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a început să intervină și să aplice sancțiuni cînd cerința nu se respectă. Pe de altă parte, există și societăți care nu se joacă cu imaginea lor. Reamintim că pe piața RASDAQ sînt listate firme precum Banca Comercială Carpatica, Napolact Cluj-Napoca sau Uzinexport București. Dar cele mai multe firme au fost listate automat pe RASDAQ după Programul de Privatizare în Masă. Odată cu privatizarea, lucrurile s-au schimbat radicat. Patronii nu privesc cu ochi buni transparența informațiilor. „Există, probabil, și un reflex mai vechi al ideii că bilanțul financiar-contabil este secret. De aceea, mulți nu sînt încîntați să-l facă public, pe motiv că mai sînt și oameni care știu să-l citească”, a spus directorul societății de servicii de investiții financiare Trend SA Bacău, Eugen Bogdan. În aceste condiții, cei mai mulți proprietari fac oferte publice de preluare în vederea delistării și închiderii societății. Indiferent de mărimea pachetului urmărit, există anumite metodologii de fixare a prețului pe acțiune. Dar, indiferent care este acest preț, ulterior acțiunile respectivei societăți dispar, de regulă, din tranzacții.
Lipsa de informații face ca micii acționari să rămîn captivi în firmă
Marea majoritate a micilor acționari nu au înțeles nici acum, după ani de zile de la privatizarea în masă, ce este cu acțiunile pe care le au. Lansarea ofertelor publice de preluare are un scop precis, să adune acțiunile care sînt la alți acționari decît cel majoritar și astfel să se permită delistarea societății. Dacă mici acționari nu sînt atenți și pierd aceste oferte, riscă să rămînă captivi în societate. Practic, ei nu-și mai pot valorifica în vreun fel acțiunile pe care le au, decît dacă marele acționar vrea să le cumpere. Situații de acest gen am întîlnit la Comixt Moinești sau la Ispat Sidex Galați, unde deținători ai acțiunilor au pierdut ofertele publice. „Acești deținători pot participa la adunarea acționarilor, pot să ceară socoteală, dar nu este obligatoriu ca patronul să țină cont de părerile lor”, a precizat directorul Trend. Cei care mai au astfel de dețineri trebuie să fie atenți la anunțurile ce privesc societățile unde sînt acționari, dacă vor să mai obțină ceva din petecul de hîrtie pe care-l au în sertar. (Gabriela PASCU)
Lasă un răspuns