~4 min lectură 0 comentarii

Miel sau iepuraș de Paști?

Redacția Ziarul de Bacău

Editorial.done1Noaptea de Înviere pe care am ales să o petrec, acum doi ani, la Limasol, în Cipru, mi-a relevat o altă față a ortodoxiei, religie pe care eu o consider mult mai profundă decât alte religii creștine. O față mai occidentalizată. Totul a început cu biserica în care am ajuns, o construcție futuristă, mai degrabă după modelul bisericilor catolice ridicate în ultimii câteva zeci de ani și pe la noi decât după modelul tradițional bizantin.

Acolo m-am aflat, însă, într-o mare de oameni de toate națiile și culorile, veniți în Cipru, ca și mine, pentru un Paști exotic. Eram aproape cu toții turiști, iar Paștele devenise dintr-o dată și el un produs turistic. Nici ritualul susținut de „un sobor de preoți” nu era cum eu știam de acasă. Deși creștinismul nostru, ortodoxismul nostru, are profunde rădăcini în cel cultivat de greci.

Acolo, la Limasol, diferența era evidentă. Nici slujba de Înviere nu a ținut, ca la noi, până dimineață. Doar ceva mai mult de o oră. Astfel, am luat cu toții lumină și, cu lumânările în mâini, am plecat spre hotel, unde știam că proprietarul ne aștepta cu „tradiționala” masă din noaptea de Înviere: o supă ciudată și câte un ou roșu, dar și câte o felie de pască grecească sau cozonac.

Paștele turistic din Cipru mi-a adus aminte de surpriza pe care am avut-o, cu mulți ani în urmă, când în locul mielului pascal am văzut, pe felicitările de carton sau chiar prin vitrinele unor magazine, iepurașul pascal. Occidentul lăsa o urmă serioasă în ortodoxia noastră, printr-un import de simboluri care avea să fie întărit, după 1990, și de altele asemenea. De ce iepurașul? Dintr-o legendă păgână germanică, în care iepurele era simbolul lui Eostre, zeița primăverii.

Aceasta era adesea asociată cu ouăle și iepurele, deoarece se spune că zeița a găsit o pasăre rănită în timpul iernii, iar singura soluție pentru a o salva a fost să o transforme în iepure. Deși nu mai era pasăre, iepurele putea să facă ouă. Prima apariție a iepurașului ca simbol al Paștelui a avut loc, deci, în Germania, menționat în cărți în jurul anului 1500. Iar de acolo a ajuns în toată lumea. Biserica noastră se apără, însă, și ne învață că secularizarea și ateismul au urmărit înlocuirea sărbătorilor creștine cu obiceiuri lumești, cum ar fi serbarea lui Moș Gerilă în loc de Moș Crăciun sau sărbătorirea primăverii cu nelipsitul iepuraș ca simbol al poftei și fricii, în loc de Sfintele Paști. Or, atât în Vechiul Testament, cât și în Noul Testament este prezentă doar jertfa mielului pascal. Nici vorbă de iepuraș.

Nu știu alții cum sunt, dar mie turismul pascal, ritualurile diferite de ale noastre, simbolurile preluate și cultivate de alții nu-mi vor schimba educația religioasă pe care am primit-o din părinți. Dar nici nu-mi pare rău că le-am cunoscut, pentru că, până la urmă, acesta este unul din rolurile turismului: să îți arate ce n-ai mai văzut, să-i poți înțelege mai bine pe alții, să vezi cu ochii tăi ceea ce numai în cărți sau pe ecrane ai văzut până atunci. Miel sau iepuraș de Paști? Prefer mielul, dar nici de la iepuraș nu m-aș da în lături.

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.