Mihai Banu: „Vreau sa pun în practica proiectele pe care le gîndesc de multi ani”

– Ce v-a determinat, domnule Mihai Banu, sa candidati pentru un fotoliu în Parlamentul Romaniei, în Camera Deputatilor? Va stiu, într-adevar, foarte atent la scena politica, v-am auzit comentînd fenomenul politic si v-am umarit reactiile vizavi de acesta. Acum, însa, vreti sa va aruncati chiar în groapa cu lei.

– Faptul ca o gramada de lucruri, pe care le-am adus, de pe pozitia de director executiv al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bacau, in faza de proiecte, fie de legi, fie de alte tipuri de proiecte sau ordine ale Ministerului Agriculturii, nu au fost puse in practica m-a determinat sa ma inscriu in aceasta cursa electorala, in speranta ca voi reusi sa le finalizez. Sînt convins ca voi reusi sa rezolv acele probleme care stau si astazi in faza de proiect: Legea Camerelor pentru agricultura si dezvoltare rurala, Legea de organizare a teritoriului agricol, un proiect de hotarire de guvern care sa asigure finantarea necesara realizarii Cadastrului funciar, pentru ca astazi exista o gramada de proprietari care nu pot iesi din posesie in calitate de mostenitori, datorita cheltuielilor foarte mari pe care le solicita o asemenea schita cadastrala, sînt cîteva dintre ele. Apoi, schimbarea categoriilor de folosinta a terenului, pentru ca, in general in zona de deal, toate suprafetele de pe o anumita panta au ramas nelucrate sau intelenite si produc o gramada de pagube in buzunarele producatorilor agricoli, pentru ca ei nu au cum cere plata pe pasune si fineata naturala, atita vreme cit in titlul lor de proprietate e trecut, in registrul agricol, teren arabil. Sint situatii in care omul are patru hectare de pamint, din care doua au fost initial arabile, dar s-au intelenit, fiind amplasate pe deal. Procentul fiind mai mare de 50 la suta il exclude pe proprietar de la subventii, daca nu intram rapid sa aplicam legea, care este facuta, dar trebuie sa o punem in practica, astfel incit, cu aceasta ocazie, sa rezovam doua lucruri: cadastrul si schimbarea categoriilor de folosinta a terenurilor. Un al treilea proiect este legat de lista cu zonele defavorizate. E posibil ca in acel perimetru doua comune care se gasesc in acelasi areal sa primeasca 180 de euro subventie pe hectar, iar altele numai 116 euro. Alt proiect este cel legat de plantatiile de salcimi, care se gasesc in proprietatea statului si care ar trebui sa fie retrocedate pentru ca asa isi indeplinesc mai bine rolul, astazi neavind posibilitatea sa le pazim foarte bine. Sint distruse si rolul lor de combatere a eroziunii solului nu mai exista. Alt proiect este cel de incadrare a intregului judet (zona de deal si de munte, ca si zona din partera stinga a Siretului) in zona cu pasuni de inalta valoare naturala, pentru o subventionare mai buna pe aceasta categorie de teren. Sint proiecte concrete. Eu nu merg in Parlament pentru a ma angaja la lozinci de genul „voi contribui la cresterea nivelului de trai, a pensiilor etc.”, ci am de facut citeva lucruri concrete, patru proiecte, care daca voi reusi sa le impun ca acte normative, ele pot fi extinse la nivel de tara, in asa fel incit incepind cu 2010 taranii din zona Colegiului 5 sa primeasca mai multi bani decit in 2008 si 2009.

Infrastructura politica a zonei, un punct cîstigat

– Ati expus, pe scurt, dar punctual, un adevarat program de actiune. Complex, prin efectele lui. Vizavi de acesta, dar si de specificul zonei în care candidati, care credeti ca sint sansele dumneavoastra de a cîstiga votul alegatorilor?

– Daca avem in vedere infrastructura pe care o are Partidul National Liberal
acolo, în Colegiile 4 si 5, prima sansa o au candidatul Mihai Banu, la Camera Deputatior, in Colegiul 5, si candidatul Adrian Mironescu, la Senat, in Colegiul 4. Pentru ca avem o infrastructura buna, cu multe comune conduse de primari liberali. Peste 50 la suta din populatia colegiilor 4 si 5 se afla in aceste comune si avem proiecte clare pentru acest colegiu. Ca personalitate, sintem mult mai bine asezati, iar prin calificarea profesionala sintem mult mai utili Parlamentului Romaniei, fata de altii. Pentru ca e una sa ajunga Mihai Banu in comisia pentru agricultura si dezvoltare rurala, si alta sa ajunga ceilalti acolo. Pentru ca spatiul este in totalitate rural in acest colegiu. Altii ce sa faca? Sa se duca in comisia de administratie publica locala, de SRI, dar nu la agricultura si dezvoltare rurala. Cred ca sintem cele mai calificate persoane, care putem efectiv ajuta acel sector, acel colegiu, prin acte normative, ca cetateanul din acest areal sa traiasca un pic mai bine incepind cu 2010. Nu vreau sa fiu demagog, sa spun 2009. Eu ma lupt sa fac legile in 2009, dar nu se si pot aplica tot de la anul. Legile vor fi trecute in 2009 si vor intra in vigoare in 2010. Nu vreau sa fac promisiuni fara acoperire.

O investitie de suflet

– Sînt curios sa aflu daca, pentru aceste alegeri, aveti un as în mîneca. Stiu ca un jucator bun, cu experienta, nu l-ar dezvalui, ci l-ar scoate la momentul oportun. Si totusi, ne aratati macar un colt de carte? Un atu?

– Eu sint originar chiar din zona in care candidez. Daca va uitati in CV-ul meu, observati ca sint nascut intr-o localitate din mijlocul teritoriului colegiului. Am si o educatie, un spirit al ruralului. Daca mergeti la mine in sat veti vedea ca eu, inca din 1991, am reorganizat gospodaria taraneasca fara sa stau acolo. Unii ma si intrebau de ce imi irosesc banii in valea aceea si nu-i aduc linga Bacau. Dar nu e vorba de o investitie materiala, ci de una de suflet. Familia mea traieste acolo de 400 de ani si eu nu pot sa inchid acest ciclu. E adevarat ca e o zona foarte saraca, dar care poate deveni foarte bogata, pentru ca este zona cea mai pura din stinga Siretului. Fara poluare, fara industrie. E chiar mai competitiva, din acest punct de vedere decit Valea Trotusului, care are in jur o gramada de industrie. Pe Valea Zeletinului si pe Valea Berheciului nu e pic de fum din zona industriala si nici alte tipuri de agenti daunatori care circula in atmosfera.

– Se poate spune ca zona nu este poluata nici din punct de vedere cultural…

– Am o teorie referitoare la gospodaria taraneasca. Daca vom incerca sa
modificam actuala strucutura a gospodariei taranesti vom face o mare greseala.
Romania trebuie sa modernizeze satul nu prin introducerea tractorului in curtea
taranului, ci a apei, a canalizarii, alte facilitati, sa-l instruiasca pe taran, pe micul
producator, sa-si aduca apa in casa, sa-si amenajeze camera de baie, pentru a deveni interesant pentru orice fel de vizitator. Iar acolo, in interior, sa pastram traditia, pentru ca asa ne facem noi diferiti de cei din Germania, de cei din Franta. Nu strica nimic daca intr-o gospodarie taraneasca ai sa vezi un cal de toata frumusetea, o vaca, un vitel, zece oi, iar taranul gestioneaza, in jur, vreo zece hectare si rolul lui este altul: sa conserve solul, sa conserve mediul si sa ramina acolo sa gestioneze un perimetru, iar veniturile lui sa nu fie, neaparat, din vinzarea catre piata. Doar 30 la suta sa reprezinte vinzarea catre piata, iar 70 la suta sa-i vina din ajutoare fie de la Uniunea Europeana, fie de la statul roman. Si cu siguranta se va intimpla asa, pentru ca simtim in atmosfera o preocupare a oamenilor de stiinta in acest sens, care spun urmatorul lucru: se incalzeste, la propriu, atmosfera Pamintului, sintem in pericol sa disparem ca specie si va veni o vreme in care cei care consuma oxigen trebuie sa plateasca, iar cei care il poduc trebuie sa primeasca o plata. Tendintele, scopul, obiectivele acestei mici gospodarii din zona de deal, de 10 – 15 hectare de pasuni si finete, sa fie un
paznic al naturii. Pentru ca solurile, daca vor fi conservate cum trebuie, nu se vor
mai intilni araturi din deal in vale, care trebuie sa fie interzise, pentru ca altfel solul fuge la vale. Solul se formeaza in sute de mii de ani, iar noi il caram in zece
ani la vale si ramine roca, iar fertilitatea scade. Trebuie sa definim clar care sint
obiectivele taranului roman, ale micului fermier, iar pentru marii producatori
trebuie sa facem altfel de politici. Nu putem pune semnul egal intre unul care are
5.000 de hectare si altul care are 1.000, cu cel care are numai zece hectare.
Am foarte clare aceste idei si sper ca, prin prezenta mea in Parlament, sa pot
schimba soarta spatiului rural.