Mihai Eminescu, dincolo de clișee, în „Spectacolul cărții”

La 124 de ani de la moarte, Mihai Eminescu rămâne, atât pentru simplii cititori, cât și pentru criticii literari ai momentului, un subiect cât se poate de viu și controversat. Iar dacă viu este, cu precădere prin lirica sa, în conștiința în special a publicului consumator de literatură, Eminescu rămâne, în secolul XXI, prin publicistica sa, în viziunea criticilor, un controversat.

Prin prisma publicațiilor sale în revista Timpul de la vremea sa, Mihai Emiescu nu încetează, astfel, să fie, astăzi, analizat și perceput în termeni pozitivi și peiorativi deopotrivă, fiind „catalogat” de la un patriot desăvârșit, la xenofob și antisemit înverșunat. „Acuzațiile” atribuite gazetarului Mihai Eminescu de-a lungul vremii, dar mai mult, gazetarul Eminescu dincolo de toate acestea reprezintă, în 2013, și provocarea pe care tânărul lector doctor universitar băcăuan Adrian-Gelu Jicu o lansează tuturor, prin lucrarea „Coordonate ale identității naționale în publicistica lui Mihai Eminescu. Context românesc și context european”, volum lansat la sfârșitul săptămânii trecute, la Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău, în cadrul proiectului „Spectacolul cărții”.

Iar că subiectul lucrării este unul cât se poate de îndrăzneț, au demonstrat-o, dincolo de simpla semnalare a apariției sale printr-un eveniment de lansare, polemicile pe care acesta l-au stârnit în cadrul evenimentului propriu-zis. Astfel, preț de aproape două ore, vineri după-amiază, 14 iunie 2013, Eminescu gazetarul a fost subiect aprins de discuție pentru publicul prezent la Centrul „George Apostu”. A fost Eminescu, dincolo de poezie, un naționalist, reacționar, paseist, xenofob, antisemit? – sunt întrebările la care Adrian Jicu încearcă să răspundă prin lucrarea sa, având ca unghi de abordare judecarea ideilor gazetarului strict în contextul în care ele au fost emise, contextul, adică, epocii sale. Despre curajul autorului de a-l analiza pe Eminescu „dincolo de clișee”, dincolo de toți termenii peiorativi care i-au fost atribuiți, au vorbit colegii de generație ai lui Jicu, conf. univ. dr. Bogdan Crețu și lect. univ. dr. Doris Mironescu de la Facultatea de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași precum și criticul literar și istoricul băcăuan Constantin Călin.

„Tema lucrării domnului Jicu este una din cele mai grele legate de Eminescu raportându-ne la tot ce înseamnă Eminescu – a apreciat conf. univ. dr. Bogdan Crețu – zona gazetăriei fiind cea care a avut și are parte de cele mai multe interpretări. În epoca lui, Eminescu nu era cel pe care-l vedem noi astăzi, nu era un simbol național, ba dimpotivă. De aceea trebuie acum obiectivitate în a-i judeca lucrările în ACEL context. Naționalismul lui Eminescu este naționalismul epocii lui. De apreciat efortul lui Jicu de a discuta cu detașare despre Eminescu dincolo de toate clișeele și de toți termenii care i-au fost atribuiți de-a lungul timpului: paseist, reacționar, (ultra)naționalist, xenofob, antisemit etc.”.

La rândul său, lect. univ. dr. Doris Mironescu crede că lucrarea lui Adrian Jicu este o provocare, apreciind utilitatea și necesitatea – regăsite în volumul universitarului băcăuan – de a se vorbi despre gazetăria lui Eminescu „într-un mod lucid”. „Dincolo de abilitatea titlului chiar, care este unul academic, un punct de onoare al cărții lui Jicu – a spus Mironescu – este delimitarea lui Eminescu de clișee. Citind cartea colegului meu – a mai apreciat Mironescu – îmi permit să spun că Adrian Jicu este unul dintre tinerii promițători critici literari. Lucrarea nu reprezintă, însă, un capăt, subiectul este inepuizabil și avem nevoie ca el să fie studiat în continuare”.

Iar că subiectul este inepuizabil au demonstrat-o, după aproape două ore de „lansare de carte”, și întrebările care au rămas, nu neapărat fără răspuns, dar în orice caz, deschise. Atmosfera de la „Spectacolul cărții” a fost destinsă, după toate aceste „aprigi” dezbateri pe tema Eminescu gazetarul, de un liniștitor recital de muzică clasică spaniolă pentru chitară susținut de profesorul și interpretul de recunoaștere națională și internațională, Costin Soare. Aflat în premieră în colaborare cu Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău, Costin Soare a oferit publicului prezent la eveniment, un respiro muzical, interpretând lucrări de Luys de Narvaez, Fernando Sor, Francisco Tarrega și Napoleon Coste, precursori și reprezentanți de seamă ai istoriei chitarei clasice. (Mădălina ROTARU)

Lucrarea „Coordonate ale identității naționale în publicistica lui Mihai Eminescu. Context românesc și context european” este realizată de lect. univ. dr. Adrian Jicu, în calitate de cercetător în proiectul european „Valorificarea identităților culturale în procesele globale”, în cadrul Școlii postdoctorale a Academiei Române. Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, beneficiar fiind Academia Română.