„Mîine” vom trăi bine!

Ștefan RADU

Sînt convins că ați văzut, prin diverse birouri, celebrul afiș cu „Aici o zi se fumează, o zi nu se fumează. Azi NU!”. Mi-am reamintit brusc de el în momentul în care l-am auzit pe președintele Băsescu spunînd ritos: „Cer românilor să nu mai de-a șpagă de MâINE!”… Problema este ce facem ASTĂZI?! Instituțiile enumerate de șeful de la Cotroceni – sistemul sanitar, Vămile, Poliția, primăriile, ministerele, prefecturile – funcționează după regulile de AZI. Cetățenii au nevoie de aprobări, de justiție, de rezolvarea unor cereri cît mai urgent, pentru că MâINE nu se știe ce va fi.
Am încasat destule ironii, ba chiar și replici nervoase atunci cînd – în urmă cu mai bine de un an – am încercat, într-un editorial, să sugerez că principalul vinovat de corupția din România este omul simplu care pare convins că dacă nu „unge” mecanismele instituțiilor de stat nu beneficiază de vreo șansă pentru a-și rezolva problemele. Este o chestiune de mentalitate: atunci cînd un petent merge să-și ceară un drept justificat și are sub braț papornița destinată unui funcționar cu drept de semnătură, prima ilegalitate aparține tocmai acestui cetățen. El VREA să mituiască pentru că dorește să intre în față, să sară peste rînd. Exact cum la semafor se-nghesuie pe contra-sens toți șmecherii mitocani care forțează intersecția doar pentru a cîștiga cinci secunde în trafic, la fel se comportă și românul descurcăreț care vîră o șpagă în buzunarul angajatului de la stat. Nu ne place să respectăm regulile. Mai mult chiar: cei disciplinați, care stau la coadă și își așteaptă rîndul cuminți, sînt catalogați de către „chibiții” din jur drept fraieri, ratați, indivizi care nu știu să se descurce. O păguboasă admirație față de pușlamale avem – ca nație – ori de cîte ori nu sîntem direct implicați. Doar atunci cînd ne-o iau alții înainte prin mijloace ilicite ne sare muștarul. Altfel, nu exprimăm vreo atitudine față de piloși.
âmi doresc să trăiesc ziua de MâINE. însă pentru a exista un efect pozitiv la apelul președintelui Băsescu este nevoie de o reacție unitară a întregii comunități. Degeaba se raliază protestului o sută de oameni dacă trei derbedei profită de moment și dau șpaga cui trebuie pentru a-și rezolva vechi probleme cu statul. în plus, pare de-a dreptul incredibil să ne imaginăm că funcționarii corupți pînă ASTĂZI devin, peste noapte, cinstiți precum Arhanghelii și nu vor mai aștepta șpaga de rigoare! Cîtă vreme, la nivel instituțional, nu se stabilesc măsuri drastice de sancționare a „micii corupții” (de parcă hoția este mică, mare, mijlocie sau mai știu eu cum…), vom trăi în aceeași mocirlă ca și pînă acum. Românul zice: „Peștele de la cap se-mpute!”… Chiar nu găsim cîteva mii de șefi de instituții care să nu se lase mînjiți cu mici ciubucuri? Ei ar fi de-ajuns pentru a curăța societatea de șpăgari. Concomitent, legea ar trebui modificată pentru a condamna în mod egal și pe cel care ia, dar și pe cel care dă mită. Ba chiar susțin că un spor de ani de pușcărie ar trebui să încaseze cel care dă șpaga. Măcar de frică să se mai împuțineze numărul românilor care se-nghesuie la fentat regulile. Și asta trebuie să facem AZI dacă vrem să trăim bine MâINE. Avem grave probleme de mentalitate pe care nici nu le conștientizăm. Pînă și președintele nu și-a putut învinge limitele subliminale și a cerut să fim cinstiți doar de MâINE. Nu a spus nici AZI, nici ACUM… Fără să ne dăm seama, sîntem parteneri – dacă nu cumva complici – cu instituțiile corupte doar pentru că nu credem în drepturile pe care le avem, nu ne simțim apărați de lege și nici nu avem chef să ne supunem regulilor echitabile. Ne preocupă doar clipa efemeră, nu viitorul; important este să rezolvăm – chiar prin metode ilicite – problemele personale, fără a vedea că, de fapt, acționăm în defavoarea unor semeni și chiar a noastră pe termen lung. Nu există corupți fără corupători. în 15 ani, ne-am distrat – pînă la disperare… – cu faptul că avem corupție, dar nu găsim corupții. Chestiunea este simplă: cîtă vreme corupții sînt căutați – anchetați, interogați, cercetați etc. – de către corupători, absolut totul se mușamalizeză. La noi, corupătorul este om cinstit; el nu fură, ba chiar strigă din toți rărunchii că este furat. Se comportă precum prostituata care se dă violată; speră că mai cîștigă ceva din tot circul pe care îl face. De fapt, vrea să-și recupereze, de la alții, șpăgile plătite de bună voie și cu intenție precisă. Pentru că – nu-i așa? – spunem plini de convingere, precum copiii tembeli, că „Hoțul neprins, negustor cinstit!”… în ce alt colț din lumea asta infractorii beneficiază de un așa respect public, plin de invidie admirativă?e, cinstiți precum Arhanghelii și

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!