• aceștia sînt prea săraci pentru a da 30.000 de lei pe o variantă sau sînt prea puțini interesați de jocul în sine • chiar dacă ar vrea, aceștia nu ar avea unde să joace, pentru că în doar în opt comune există puncte loto
Miliardele de lei puse la bătaie de către Loteria Română i-a adus în pragul isteriei pe români. Cel puțin, aceasa este impresia generală. Există, însă, o categorie de oameni care sînt prea puțin interesați de ceea ce înseamnă loto. Aceștia sînt țăranii băcăuani. „Nu am jucat niciodată și nici nu mă interesează”, ne spune, scurt, Jănică Grumăzescu din Hemeiuși. Cîteva case mai încolo, Irina Macovei trebăluia de zor prin curtea casei. De departe părea genul de femei care e prea ocupată cu grijile gospodăriei pentru a o interesa jocurile gen loto și răspunsul ei avea să ne confirme impresia inițială. „Nu am jucat și nici nu cred că voi juca vreodată. Nu am avut noroc niciodată la jocuri de astea. Cu banii care îi dau la loto mai bine fac altceva”, ne-a spus Irina Macovei, după care și-a reluat, grăbită, întinsul rufelor. Prea săraci pentru a da 30.000 de lei pe o variantă la loto sau prea ocupați cu treburile din bătătură, locuitorii din satele băcăuane sînt prea puțin interesați de purcoiul de bani, pentru care orășenii se dau de ceasul morții. Mai mult, chiar dacă ar dori să joace, aceștia nu ar avea unde să o facă, în condițiile în care în doar opt comune din județ există puncte loto-prono. „În mediul rural mai avem agenții proprii numai la Podu Turcului și Asău. În plus, în alte șase comune – Agăș, Palanca, Dofteana, Mărgineni, Zemeș și Sascut – lucrăm prin intermediul societăților mandatare. Acestea sînt societăți comerciale obișnuite, cărora le-am asigurat cîte un automat, în timp ce ele, în schimbul unui comision, efectuează toate operațiunile necesare”, a explicat Iulia Banu, directorul sucursalei Bacău a Loteriei Române, care a recunoscut că numărul jucătorilor din mediul rural e nesemnificativ, aceștia bifînd cu precădere tombolele organizate de către Loterie. Sumele astronomice oferite ca premii au făcut ca sistemul loto să-și găsească, totuși, adepți și în lumea satului. Unii își rup de la gură cîteva zeci de mii de lei pentru a-și încerca norocul, dar nu joacă mai mult de două variante simple. „Mai merg la Bacău și mai joc, dar numai cîte o variantă, pentru că e scump. N-am cîștigat niciodată, dar atracția e mare. Dacă n-am da noi bani, de unde să cîștige ceilalți?”, ne-a declarat, hîtru, Costică Butilă din Hemeiuși.
Punctul loto din Mărgineni e amplasat într-un magazin alimentar. Apropierea de municipiul Bacău îl face căutat și de către unii locuitori ai orașului lui Bacovia, care preferă să parcurgă cîțiva kilometri, decît să stea ore întregi la coadă la o agenție din tîrg. De altfel, Eugenia Solomon, patroana magazinului și operatoarea loto, spune că grosul încasărilor vine de la aceștia. „Numărul jucătorilor din comună nu depășește 50 sau 60 și marea majoritate joacă una, două sau cel mult trei variante simple. Oamenii sînt săraci și doar faptul că toată lumea vorbește de reporturile astronomice i-a determinat să joace. Chiar și așa, nu ne îmbogățim din comisionul pe care îl primim de la Loterie”, ne-a declarat Eugenia Solomon. Săraci sau ocupați cu muncile din gospodărie, țăranii băcăuani par a nu mai avea dreptul nici să spere poate într-o bună zi vor da lovitura cea mare la loto. (Eduard CUCU)
Lasă un răspuns