Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, anunţă vineri 5 decizii majore rezultate în urma consultărilor cu federaţiile sindicale, astfel că, începând cu 2024, admiterea la toate colegiile, nu doar cele naţionale, va fi organizată imediat după susţinerea examenului de Evaluare Naţională. De asemenea, limba şi literatura română, inclusiv gramatica, urmează să constituie o probă distinctă în cadrul examenului naţional de Bacalaureat. Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027, după realizarea noilor planuri-cadru şi a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generaţie care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul şcolar 2023-2024.
„5 decizii majore rezultate în urma consultărilor ministerului educaţiei cu federaţiile sindicale! Am avut un dialog foarte constructiv şi responsabil cu federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ: Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET”. Am agreat împreună cu reprezentaţii celor două federaţii următoarele 5 propuneri de îmbunătăţire a textului proiectului Legii învăţământului preuniversitar “România Educată”. Măsurile agreate se vor regăsi în textul proiectului de lege care va fi înaintat spre adoptare în Guvern”, spune ministrul în postare.
Astfel, potrivit ministrului Sorin Cîmpeanu, o decizie se referă la ”posibilitatea legală a organizării concursului propriu de admitere la nivel de colegiu (nu numai la nivelul colegiilor naţionale), cu condiţia ca această admitere să fie organizată imediat după susţinerea examenului de Evaluare Naţională”.
Potrivit ministrului, această decizie ”se constituie într-o veritabilă şansă suplimentară pentru ca elevii să poată fi admişi în colegiile dorite, fiind în acelaşi timp o oportunitate unică pentru acele colegii care îşi doresc şi îşi asumă selecţia în vederea susţinerii performanţei prin iniţierea unui număr important de clase de excelenţă/specializare în reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat”.
„Astfel, evaluarea naţională va avea rolul de monitorizare a sistemului de educaţie, conform recomandărilor OECD. Elevii absolvenţi ai clasei a VIII-a vor susţine Evaluarea Naţională mai devreme cu o săptămână, iar concursul de admitere în colegii va fi susţinut pe baza programelor şcolare, ulterior examenului de evaluare naţională, pe baza unor subiecte elaborate „în afara unităţii de învăţământ” pentru concursul de admitere în colegii”, a arătat Cîmpeanu.
Sorin Cîmpeanu precizează că ”admiterea în liceu prin repartiţie computerizată a elevilor care nu au ocupat un loc în urma concursului de admitere în colegii se va realiza pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea naţională, după încheierea concursurilor proprii de admitere în colegii”.
Aceste prevederi sunt prevăzute a fi aplicate începând cu sesiunea iunie 2024, arată ministrul.
Sorin Cîmpeanu mai anunţă că, referitor la examenul naţional de bacalaureat, a fost agreat ca limba şi literatura română (inclusiv gramatica) să constituie o probă distinctă în cadrul examenului naţional de bacalaureat.
„Structura probei de limba romana va permite evaluarea competenţelor specifice, eliminând accentul pus pe învăţarea mecanică. Promovarea examenului naţional de bacalaureat va fi condiţionată de obţinerea mediei 6, pe baza notelor obţinute la proba de limba şi literatura română şi la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematica, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie şi ştiinţe socio-umane)”, spune Cîmpeanu.
El menţionează, referitor la proba E, prevăzută la art. 75 alin. (4), că ”a fost agreat faptul că îşi va păstra caracterul facultativ, deoarece va avea un nivel de dificultate corespunzător pentru a putea fi baza acordării unei calificări de nivel 4, conform art. 76 alin. (5) şi art. 76 alin. (3) şi a putea fi luată în considerare atât la admiterea în învăţământul superior în condiţiile autonomiei universitare, cât şi pe piaţa muncii”.
„Pentru încurajarea participării absolvenţilor de liceu la proba E, având în vedere nivelul de dificultate al subiectelor realizate astfel încât să permită acordarea unei calificări de nivel 4, aceasta nu va condiţiona promovarea examenului naţional de bacalaureat”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.
Ministrul mai afirmă că a fost prezentată modalitatea în care evaluarea la bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator).
„Acest fapt nu înseamnă că toţi itemii vor fi de tip grilă! Vor fi şi itemi cu răspuns deschis, itemi de tip întrebare structurată, eseu etc. Esenţiale sunt modalitatea de colectare a datelor şi modalitatea de interpretare a informaţiilor la nivel de competenţă – de exemplu, un răspuns care se referă la o cauzalitate (cauză-efect) va fi evaluat şi în cadrul itemilor de la disciplinele istorie, geografie, fizică, matematică etc., iar interpretarea rezultatelor la nivel de competenţă va fi extrem de utilă în fundamentarea politicilor educaţionale”, spune ministrul.
Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027, după realizarea noilor planuri-cadru şi a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generaţie care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul şcolar 2023-2024.
Ministrul anunţă şi asumarea filierei la nivel liceal, care spune el, ”este apreciată ca fiind o măsură oportună, capabilă să susţină creşterea calităţii procesului de învăţământ şi profesionalizarea resursei umane (un profil profesional adaptat al cadrului didactic)”.
„Unităţile de învăţământ liceal vor funcţiona cu respectarea principiului asumării filierei. Ministerul Educaţiei stabileşte criteriile de încadrare a unei unităţi de învăţământ liceal într-una dintre cele trei filiere: teoretică, vocaţională sau profesională, printr-o metodologie aprobată prin ordin de ministru. Pentru filiera profesională s-a agreat titulatura de „Liceu tehnic şi profesional” şi asumarea integrală a acestei filiere, cu precizarea că pentru unităţile de învăţământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate, pentru asigurarea unui acces echitabil la educaţie al elevilor, vor putea fi justificate şi aprobate, prin ordin de ministru, anumite excepţii de la această măsură. Astfel, în proiectul de lege va fi reglementată această posibilitate prin raportare la motive obiective care ţin de asigurarea dreptului la educaţie, dar şi de nevoia de continuare, spre exemplu, a susţinerii performanţei sportive la nivelul unor licee tehnice şi profesionale care au înregistrat performanţe în acest domeniu şi nu numai”, scrie Cîmpeanu.
MInistrul mai anunţă că ”procesul de descentralizare va fi iniţiat prin reconfigurarea activităţii de educaţie extraşcolară la nivelul sistemului naţional de învăţământ”.
„Palatele copiilor, cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare vor fi reorganizate ca unităţi de educaţie extraşcolară şi vor face parte din reţeaua şcolară. Personalul încadrat la nivelul acestor unităţi de educaţie extraşcolara îşi menţine calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului naţional de învăţământ. Componentele de patrimoniu, terenurile şi clădirile unităţilor de educaţie extraşcolară, având în vedere specificul şi răspândirea structurilor arondate, vor face parte din domeniul public şi vor fi administrate de către consiliile judeţene. Schimbarea destinaţiei se va putea face numai cu avizul conform al Ministerului Educaţiei. Celelalte componente ale bazei materiale vor fi de drept proprietatea unităţilor de educaţie extraşcolară şi vor fi administrate de către consiliile de administraţie, conform legii”, spune ministrul.
Sorin Cîmpeanu mai afirmă că, ”în condiţiile evidenţierii importanţei susţinerii învăţământului special, integrarea elevilor cu CES în învăţământul de masă se va face gradual, doar în măsura în care la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de masă vor fi asigurate condiţiile specifice din perspectiva existenţei resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin şi cadre didactice formate pentru educaţia copiilor cu CES), precum şi din perspectiva existenţei infrastructurii dedicate (cabinete psihopedagogice, camere resursă…..)”.
„Pentru asigurarea şcolarizării elevilor cu CES, conform nivelurilor de sprijin care vin în întâmpinarea cerinţelor educaţionale ale acestora, oferindu-le atât flexibilizarea predării, cât si intervenţii specifice: logopedie, kinetoterapie, consiliere şcolară, intervenţii psihologice, precum şi adaptări şi modificări curriculare, diverse tipuri de asistenţă psihopedagogică. În funcţie de nivelul de sprijin vor fi elaborate instrumente metodologice specifice care să asigure operaţionalizarea şi funcţionalitatea acestora prin strategii de adaptare, augmentare, modificare, compensare, dispensare, tehnologii asistive şi de acces, planuri educaţionale personalizate, planuri educaţionale individualizate şi planuri de intervenţie personalizată. Centrul Naţional de Educaţie Incluzivă va gestiona componenta de formare a cadrelor didactice în domeniul educaţiei incluzive şi componenta de programe naţionale de cercetare cu impact major privind politicile incluzive, instrumentele administrative, programele şi practicile incluzive”, arată ministrul.
Ministrul Educaţiei precizează că marţi, 23 august, începând cu ora 10.00 va continua dezbaterea cu federaţiile sindicale pe cele mai importante aspecte din proiectul Legii învăţământului preuniversitar-România Educată.
Foarte bine.Nu poti eticheta o tara ca fiind plina de analfabeti functionali din moment ce le-ai cerut sa cunoasca doar literatura limbii romane.
CNA doarme in contextul in care promovarea pornografiei, a consumului de alcool si tutun sunt interzise la TV, dar incurajam tristetea, deviatia si depresia prin opere scrise de tristi si inapoiati precum Bacovia.
Nu excelez la limba romana si am lipsuri mari. Recunosc ca imi doresc sa le corectez dar era bine daca o faceam pana la terminarea liceului.
Operele predate inclusiv in ziua de astazi sunt opere scrise de inapoiati stimulati de turta cu julf, la lumina sobei. Daca vedeau electricitate pe vremea aia, ori te bateau in cuie sa te arda pe rug, ori scriau poezii similare Luceafarului unde impamantarea neimplinita dintre consumator si pamant a necesitat sacrificiul suprem al utilizatorului. De fapt dam bacul la schizofrenia limbii romane.
Scoala a fabricat oameni slab pregatiti, nu casa, nu familia, nu anturajul, nu generatia si nici tehnnologia. Vina este a scolii si a profesorilor.Asa cum au zis cei dinainte „uite-i si pe astia”, asa spunem si noi despre generatiile viitoare. In realitate sunt doar scuze political correct si social acceptate pentru propria incompetenta.
Pe aceasta cale vreau sa-i multumesc fostului meu profesor de limba romana, Doamna Barabasa.
Vreau ca aceasta doamna, daca mai traieste ( acum 5 ani tot o vedeam ca-si taraie pensia in tristete pe la Kaufland Nicu Enea), sa stie ca n-am putut face gramatica cu mama acasa si nici n-am putut cere lamuriri. Mama pleca la 7 si venea la 20. Cred ca era treaba ei ca prosfesor.
Discurs schizofren. Uneori se mai poate invata gramatica si de unul singur,daca te preocupa si daca iti place cu adevarat sa te instruiesti.Nu astepti de la altii sa-ti dea mura-n gura ca sa ajungi foarte pregatit.Mai pui mana si mai si citesti ceva carti mai serioase. Se pot gasi o sumedenie de lucrari la sala de lectura a Bibliotecii pe care nu o mai frecventeaza nimeni.
„CNA doarme in contextul in care promovarea pornografiei, a consumului de alcool si tutun sunt interzise la TV, dar incurajam tristetea, deviatia si depresia prin opere scrise de tristi si inapoiati precum Bacovia.” Cine incurajeaza?CNA sau noi?Care noi?Cine si unde a scris ca Bacovia a fost „un deviat” sau „un inapoiat”? Oare dam ascultare si celor care nu au citit nici macar Abecedarul si care nu-si pot forma opinii pertinente pentru ca nu au cultura?
Scoala romaneasca nu „a fabricat/fabrica oameni nepregatiti”. A dat si da inca olimpici internationali,dar depinde si de cat creier are fiecare si mai ales,ce il preocupa sa invete sau sa stie. Daca te uiti doar la TV unde CNA-ul nu-si face treaba,atunci cum poti spera ca iti poti forma o cultura cat de cat onorabila?
Cand esti incuiata la minte, gasesti explicatii pentru tot. Hai sa vorbim despre olimpici si cum acestia nu reprezinta nici 1% din elevi sau studenti.
Pe scurt, te satisfac acei sub 1% care ajung sa fie promovati ocazional pe la TV iar restul sa fie o adunatura de indivizi fara cunostinte de baza.
Multe din notiunile pe care le folosesc astazi au fost luate de pe Sf. Goagal. Am invatat mai multa fizica de pe Wikipedia decat la scoala si tot asa am dobandit aptitudini si cunostinte care ulterior mi-au adus banii castigati.
Decat rahatul de Bacovia, mai bine educatie sociala, financiara si alte lucruri practice si teoretice cu utilitate demostrata.
Societatea asta s-a obisnuit sa arunce cu termenul de „analfabet functional” de zici ca era la reducere. Pe unde te uiti, romanii sunt facuti analfabeti functionali. A venit criza si a crescut ROBORUL? Vine presa din spate si ii fac pe romani analfabeti functionali pentru ca nu au citit contractul.
Sunt analfabeti functionali? NU! Sunt oameni care nu au citit contractul si atat.
De ce? Pentru ca in unele zone al tarii, animalele needucate, escroci de meserie ajunsi in postura de consilier vanzari se uita foarte urat la tine daca citesti contractul si le ocupi masa. Pe langa asta nu-ti elibereaza un exemplar sa-l citesti linistit acasa.
Ce zice legea? Legea zice multe dar sub umbrela exclusivitatii, a secretului a confidentialitatii, oamenii sunt pusi in situatia ‘acum ori niciodata’ tocmai de catre escrocii educati bine dar fara chef de munca.
Acum la final vreau sa citesti cateva motive pentru care ar trebui sa te recomanzi cu numele intreg asa cum apare in CI:
1. Ultima fata de pe centura se recomanda tot asa. In cazul ei, fizionomia si contructia gurii o facea atractiva.
2. In functie de cum pui accentul, „Miha” poate suna precum sunetul scos de o iapa in calduri sau un magar prins la caruta.
Succes mihoho!
Nu-ti convine ce am scris?Macar ai priceput vreo iota?
Nu trebuie sa inteleg prea multe sa-mi dau seama ca esti inapoiata si rupta de realitate.
Bine ca traim vremuri democratice ca altfel ajungeai cap de afis la plutonul de executie.
Binele general e un subiect tabu.
In mediul rural unii mai au si alte treburi decat sa-si faca unghii cu gel sau frezuta cu gel. Tocmai de-asta e bine sa inveti oamenii de la scoala si sa nu le consumi timpul inutil.
Nu are rost sa-ti mai raspund,deja incepi cu insulte si cobori nivelul acestui site.
„Bine ca traim vremuri democratice ca altfel ajungeai cap de afis la plutonul de executie.”
Asta e o fraza de om normal?
Cenzura pe acest site nu prea functioneaza,ca tot o blamai.