• părintele Ioan Goagă a fost înmormîntat acum 11 ani • la dezgropare, el a fost găsit intact • cei prezenți la dezhumare susțin că în aer s-a răspîndit un miros frumos • parohul satului neagă existența vreunei minuni
Liniștea sătenilor din comuna Berești Tazlău a fost întreruptă de o întîmplare care a făcut ca tot satul să forfotească. De curînd, a fost dezgropat fostul paroh al comunei, Ioan Goagă, și, spre surprinderea tuturor, trupul lui a fost găsit în pămînt aproape intact, la 11 ani după ce a fost îngropat.
„Fratele meu de la Moinești, Victor, a murit și a lăsat cu limbă de moarte să fie înmormîntat în cimitirul din Berești Tazlău, alături de tata și frații lui. Seara, după ora 20.00, groparii s-au apucat să-l dezgroape pe fratele meu Costel, dar mare le-a fost surpriza cînd în locul lui l-au găsit pe tata, preotul Ioan Goagă. Se făcuse o greșeală cînd i-am înmormîntat în 1991. Cineva a schimbat crucile între ele. M-au chemat imediat și m-am dus cu fiul meu, Ciprian. Acolo, am văzut și noi minunea. Capacul sicriului era putrezit, dar tata, veștmintele preoțești cu care era îmbrăcat, Evanghelia și crucea de lemn erau intacte. Trupul lui emana un miros frumos. Barba, părul și unghiile îi erau crescute, iar piele se uscase. Mîna dreaptă fusese alterată, dar în rest arăta ca atunci cînd l-am pus în mormînt”, povestește Mircea Goagă, fiul fostului preot din Berești Tazlău.
Spusele lui ne-au fost confirmate și de cei doi gropari. Ion Cherecheș: „ne-am apucat de săpat unde ne-au spus că este înmormîntat Costel, fiul preotului Goagă, dar am dat peste preot. Cred că, acum 11 ani cînd i-au înmormîntat, au greșit crucile. Noi ne-am făcut treaba. Cînd am ajuns la sicriu, am văzut capacul acestuia, care era putrezit, dar părintele, hainele și crucea erau intacte. Palma mîinii drepte nu mai era, de la încheietură în jos. Barba, părul și unghiile erau crescute. Mirosea frumos, așa, ca la biserică. Straiele preoțești, pînza care-l acoperea și Evanghelia erau ca atunci cînd l-au coborît în mormînt. Ziceai că sînt noi. Apoi a venit părintele Daniel, i-a făcut o slujbă și l-am îngropat la loc”, ne-a spus Ion Cherecheș.
Celălat gropar, Ion Gabor, este și acum marcat. El spune că așa ceva n-a mai văzut în viața lui, de cînd se ocupă cu dezhumări. „Părintele era uscat, mumificat. Doar capacul sicriului, podul și încheitura mîinii drepte a preotului erau putrezite. Hainele, Evanghelia, crucea erau neatinse. Poate că părintele n-a putrezit din cauza terenului, care e mai în deal și mai uscat. În cimitirul astă am mai dezgropat oameni după trei ani și jumătate și erau putreziți. Cînd i-am luat Evanghelia să văd dacă e întreagă, aceasta s-a deschis la Învierea Domnului”, ne-a povestit și Ion Gabor, un bătrîn de 74 de ani.
Vestea că părintele Ioan Goagă a fost găsit aproape intact s-a răspîndit în tot satul. Lumea spune că părintele a avut „har” și că asta e răsplata lui Dumnezeu.
Părintele Goagă vindeca ologi, posedați și deschidea cartea celor care doreau să afle ce le va aduce viața
Părintele Ioan Goagă a păstorit enoriașii din Berești Tazlău mai bine de 70 de ani. S-a născut în 1895, a terminat seminarul în București și, din 1917, s-a mutat la Berești Tazlău. Aici a trăit pînă în 1991. A murit la inundațiile din noaptea de 21 iulie 1991, inundații care au curmat viața a 19 persoane. Avea 96 de ani și, odată cu el, au mai pierit fiul lui, Costel, nora și o nepoțică. Oamenii povestesc că, după potop, cînd au fost descoperiți morții în mîl, părintele a fost singurul care avea hainele pe el. Furia apei îi lăsase pe toți în pielea goală, dar veștmintele preoțești ale parohului erau neatinse.
Tinca Popa, o bătrînă de 71 de ani, își aduce aminte de preotul Goagă încă de cînd era mică. „Era un om tare bun. Îi ajuta pe toți. În fiecare vineri ținea slujbă la biserica din sat, pentru ologi și nebuni. Veneau oameni aduși de prin toate colțurile județului, în căruțe trase de cai. Toți cei care aveau un necaz și auziseră de preotul nostru veneau ca el să se roage pentru ei și să-i vindece. După un timp îi vedeam cum vin pe picioarele lor sau sănătoși la minte să-i mulțumească pentru binele făcut. Miercurea oficia la biserica din Lucăcești, unde se aduna potop de oameni. Tot harul preotului a început după ce acesta a făcut o călătorie la Maglavit, unde moș Petrache Lupu i-a vindecat piciorul, pentru că și părintele fusese olog. Moș Petrache i-a spus că, pentru a se vindeca și a-i vindeca pe alții, trebuie să creadă. A venit înapoi în sat teafăr și de atunci a început să facă și el bine”, ne-a spus bătrîna. Localnicii ne-au mai povestit că părintele Goagă nu ducea o viață monahală severă, ci mai apropiată de cele lumești.
La 96 de ani, bătrînul preot era încă în putere, mergea la biserică și slujea alături de preotul Dragoș Popa, care-l înlocuise după pensionare. „Avea probleme cu auzul, dar citea fără ochelari. Am vorbit cu preotul Dragoș, dar acesta nu a fost de acord să anunțăm mai departe. El ne-a spus că e mai bine să așteptăm pînă ce trec 20 de ani și abia atunci să vedem cum stau lucrurile. Eu am vorbit cu un frate de-al meu din București și acesta a zis că va vorbi despre caz și la Patriarhie”, ne-a mai spus Mircea Goagă.
Preotul Ioan Goagă și-a prevestit sfîrșitul în versuri
Pe lîngă activitatea de paroh, preotul Ioan Goagă a fost și publicist. La 33 de ani, în 1928, el a a publicat volumul de versuri „Limanuri de lumină”. Fiul preotului, Mircea Goagă, ne-a spus că părintele a lucrat și la un roman „Pui de lup”, scris în fascicole, dar totul a fost luat de inundația din 1991. În poezia care dă titlul cărții de versuri, preotul Goagă și-a prevestit sfîrșitul: „Pierdut în vîltoarea-nspumată/ De fulgere-n noapte brăzdată,/ …. Durerea din mine-n furtună, / Să pot să m-arunc, de pe maluri/ În clocot de valuri…”.
Preotul Dragoș nu crede în minuni
Am stat de vorbă și cu parohul actual al comunei, preotul Dragoș Popa, care ne-a spus că el era la Sîmbăta de Sus cînd a fost dezhumat părintele Goagă și că tot ce știe este de la fiul lui, părintele Daniel, care i-a ținut locul. „Nu cred că e vorba de vreo minune. Locul unde a fost îngropat părintele Goagă este pe un deal, sub un tei. este un teren argilos, care nu permite ca apa să ajungă în mormînt. În plus, de ani buni n-au mai fost ploi. Eu i-am zis nepotului și fiului preotului că nu putem da un verdict decît după ce trec 20 de ani. Atunci, dacă la dezhumare va fi găsit intact, vom face toate demersurile și analizele care se cer în astfel de situații”, ne-a declarat preotul Dragoș.
În schimb, părintele Daniel, cel care a văzut corpul preotului Goagă și care a oficiat slujba de reînhumare, supărat că facem atîta vîlvă, ne-a spus că „nu este ceva de dat în presă. Părintele era putrezit și rămăseseră numai oasele. E drept că veșmintele, crucea și Evanghelia erau intacte, dar ele sînt cusute cu fir de argint, din material bun și mult mai rezistente”. Deocamdată nimeni nu se poate pronunța dacă la Berești Tazlău este o minune sau nu, deorece corpul părintelui Goagă a fost înhumat imediat. Cei care l-au văzut au fost puțini: groparii, familia și preotul Daniel. La restul sătenilor din comună au ajuns doar zvonuri.
La Episcopia Romanului nu se știe nimic despre acest caz
Contactat telefonic, protopopul de Moinești, Petru Todeancă, ne-a declarat că a auzit ceva despre această situație, însă nu se va pronunța decît după ce va lua legătura cu preotul paroh de la Berești Tazlău, pentru a afla mai multe amănunte. La Episcopia Romanului, Prea Sfințitul Arhiereu-vicar Ioachim Băcăuanul s-a arăta surprins de acest caz, spunîndu-ne că „nu am fost informat despre cele petrecute la Berești-Tazlău și aștept date de la preoții din zonă și de la protopopul din Moinești”. Cazul preotului de la Berești Tazlău seamănă destul de mult cu cel al preotului Ilie Lăcătușu, descoperit tot întîmplător, în timpul slujbei de înmormîntare a soției, și al cărui trup intact și frumos mirositor este depus într-un cimitir din București, unde așteaptă și astăzi, după aproape zece ani, verdictul Sinodului Bisericii Ortodoxe Române.
(Claudiu TĂNĂSESCU, Constantin Gherasim)
Lasă un răspuns