Moara cu proverbe

Extracție și implant

• dintele care doare, sex fără frontiere, dragoste etc.

• „Dintele care te doare, cu cleștele se domoale”! – sau, cum o mai întorc unii, măseaua stricată trebuie neapărat extrasă, că se infectează, și nu mai poți mesteca nici carne macră! Proverbul se poate „citi” nu doar la „gura” unuia sau altuia, dar și la „gura” unei întregi comunități cetățenești (gura satului, gura tîrgului, chiar gura patriei celei eterne și fascinante…). „Dintele” stricat (era să zic desfrînat!) și care poate durea (vătăma) o țară, un neam, un popor se cuvine a fi supus la „proba cleștelui” sau, cum se cheamă mai nou, la „proba referendumului”! Vasăzică, democratic, putem scăpa de „dintele” corupt de carii și care ne întunecă zilele, totul depinde însă de cum se desfășoară „extracția”, că dacă nu scoți răul din rădăcină iarăși dai de belea! Șiii… și admițînd că am azvîrlit la coșul de gunoi al istoriei „dintele care ne doare”, numai după aceea este de trebuința mare să realizăm un „implant” în locul rămas vacant, că dacă te-apuci s-o molfăi prin istorie știrb, rîde lumea de tine! Atenție, dar!, „dantura” unei nații trebuie bine îngrijită, bine întreținută, că altfel, dragi participanți la referendum, ne mănîncă dumnealor cîinii și tot soiul de flămîngioși (constituiți în faimoasele „agenturi”, care atîta așteaptă, să muște hălci cît mai consistente de oriunde apucă…).

• „Doi bărbați la un loc pot locui, iar două muieri într-o casă nicicum pot trăi”! – complicată „ecuație” și cu zicala asta. Ia să ducem noi raționamentul puțin mai departe: „doi bărbați” pot oare locui la un loc cu „o muiere”, ori „două muieri” pot trăi într-o casă cu un bărbat, cu doi sau mai mulți?! Eeee, s-ar părea că aceste ultime alternative sînt posibile, cu condiția însă ca între protagoniști să nu existe raporturi instituționalizate de „soț-soție”, altfel zis, „traiul” în chestie să fie considerat un „raport estetic” (sau… „tovărășesc”!) între consumatori de rafinament aparte! De altminteri, la „case înalte”, unde nu mai funcționează acele tradiționale prejudecăți în materie de sex, problemele de acest tip nu se mai pun. M-a dumirit de adevărul acesta un puști de vreo paișpe ani, membru activ și cotizant al Asociației Profesioniste „Prietenii sexului fără frontiere”…

• „Două femei rele nu fac cît una bună”! – O fi, nu știu… Dar două femei „bune” s-ar putea să nu facă, apreciază experții, cît una „nebună” (sau cît una „rea” dar „buuună”!).

• „Dracul zace în inima prostului”! – Din nefericire, asta cam așa e, că se cunosc puzderie de proști care sînt „oamenii dracului”, răi la suflet, veninoși, răufăcători, răzbunători, pungași, bănuitori (că hoțul de hoți se teme) și, desigur, extrem de fudui (că „prostul dacă nu-i și fudul, nu-i prost destul”). Acuma, nici cu dracul care zace în inima deșteptului nu mi-e rușine, că și dracul ăsta tot un drac îi! Cît despre dracul care zace în presupusa inimă a iubiților noștri conducători, n-avem nimic de adăugat, că „dracul, cică, numai oaie nu se poate face”, în rest poate fi orice, oricine, oricît, oriunde, oricum…

• „Dragostea e treaba celor fără de treabă”! – Haida – de, aici măria sa creatorul anonim s-a cam încurcat în sentimente! Păi, mărite făurar de bunuri materiale și spirituale (!), dumneata nu știi că „unde dragoste nu e, nimic nu e”?! Ce-i aia că „dragostea e treaba celor fără de treabă”?! Numai cine nu s-a perpelit la „curțile dorului” poate debita tîmpenia asta, neștiutor cîtă „treabă de treabă” reclama EA, „DRAGOSTEA”! Oameni buni, „cu dragostea nu-i de glumit!” – au decretat marii cugetători, „pățiții” lumii, încît proverbul trebuie serios recondiționat: „Dragostea e treaba celor care știu ce-i aia și știu face treaba care trebuie”, altminteri se duce pe copca dracului ciufuta asta de omenire! (Calistrat COSTIN)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!