Între odoarele de preț care au fost aduse spre închinare la biserica „Sfîntul Gheorghe” din Bacău, la loc de cinste se află moaștele Sfîntului Mare Mucenic Gheorghe. Cunoscut ca unul dintre cei mai iubiți și mai cinstiți sfinți, apologet prin faptă și cuvînt al Ortodoxiei, acest comandant militar roman, ce a fost ucis pentru credința sa, a trăit în urmă cu 1700 de ani. O părticică din trupul acestui martir a ajuns în mod minunat acum 254 de ani, la biserica din Feredeni (Deleni-Iași). De aici au plecat în nenumărate pelerinaje prin satele și orașele țării, constituind un real ajutor tuturor celor care s-au rugat în fața lor cu dreaptă credință. De doi ani de zile, prin grija și străduința preoților de la biserica băcăuană, moaștele Sfîntului Gheorghe sunt aduse spre a fi sprijin și ajutor celor nevoiași din urbea noastră, și nu numai. Povestea cum au ajuns aceste sfinte relicve pe pămînt moldovenesc este și ea deosebit de interesantă. Totul a început în secolul XVIII, cînd Andrei Ruset era capuchehaie al Moldovei la Constantinopol, în timpul domnitorului Constantin Mavrocordat, iar Matei Psaltul era stareț la mănăstirea Zlătari din București. Printr-o circumstanță favorabilă și cu ajutorul lui Andrei, Matei Psaltul a devenit Patriarh al Alexandriei. În semn de recunoștință, în anul 1748, noul patriarh i-a dăruit capuchehaiei caseta cu moaștele Sfîntului Gheorghe. Timp de aproape 50 de ani a fost păstrată în sînul familiei Ruset și transmisă din generație în generație, pînă cînd Măriuța, nepoata lui Andrei Ruset, s-a măritat cu Iordachi Krupenski, cel care a ctitorit biserica din Feredeni, în anul 1790. Atunci, cei doi soți au depus cutia cu sfintele moaște pe masa Sfîntului Altar din noul locaș de rugăciune, unde sînt și astăzi, exceptînd cazul în care sunt luate de către preoți în pelerinaje. (C. GHERASIM)
Lasă un răspuns