Modernizarea şi capacitatea de inserţie profesională în centrul unei noi strategii de reformă a învăţământului superior

Ca parte a strategiei europene pentru creştere şi locuri de muncă, Comisia Europeană a prezentat astăzi o strategie de reformă pentru sporirea numărului de absolvenţi, îmbunătăţirea calităţii activităţii de predare şi valorificarea la maximum a posibilităţilor învăţământului superior de a contribui la ieşirea economiei UE mai puternică din criză. Strategia identifică domeniile prioritare în care ţările UE trebuie să facă mai mult pentru a atinge obiectivele comune de educaţie şi stabileşte modalitatea în care Uniunea Europeană poate să le sprijine politicile de modernizare. Iniţiativele la nivelul UE vor include un clasament universitar multidimensional care va informa mai bine studenţii cu privire la cursurile care sunt cele mai bune pentru ei şi un sistem de tip „Erasmus” de garantare a împrumuturilor pentru studenţi la master care urmează o diplomă completă în străinătate.

Uniunea Europeană are aproximativ 4 000 de universităţi şi alte instituţii de învăţământ superior şi peste 19 milioane de studenţi. În ultimii ani, numărul şi diversitatea instituţiilor de învăţământ superior, precum şi numărul de studenţi, au crescut substanţial. Dar adesea finanţarea, structurile de guvernanţă şi programele şcolare nu au reuşit să ţină pasul. Învăţământul superior nu funcţionează suficient de bine pentru a asigura Europei suficiente persoane cu competenţe adecvate pentru a crea locuri de muncă şi creştere economică. În acelaşi timp, la nivel mondial, concurenţii Europei, în special economiile emergente, îşi sporesc rapid investiţiile în învăţământul superior.

Vorbind la lansarea strategiei, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, Androulla Vassiliou, a declarat: „Învăţământul superior reprezintă un motor puternic al creşterii economice şi deschide căi către un nivel de trai mai bun şi şanse pentru oameni. De asemenea, este cea mai bună asigurare împotriva şomajului. Cu toate acestea, prea mulţi absolvenţi găsesc cu greu locuri de muncă de calitate. Trebuie să reformăm învăţământul superior – şi formarea profesională – astfel încât să ne dotăm tinerii cu competenţele de care au nevoie pentru a-şi valorifica potenţialul în materie de dezvoltare şi de capacitate de inserţie profesională.”

Context

Domeniile prioritare în care sunt necesare reforme suplimentare includ:

– Creşterea numărului de absolvenţi prin atragerea unei secţiuni transversale mai largi a societăţii în învăţământul superior şi reducerea numărului celor care abandonează fără să îşi încheie cursurile

– Îmbunătăţirea calităţii şi relevanţei învăţământului superior, astfel încât programa să satisfacă necesităţile individuale, ale pieţei forţei de muncă şi ale carierelor viitorului, stimularea şi recompensarea excelenţei în materie de predare şi cercetare

– Asigurarea mai multor posibilităţi pentru studenţi de a dobândi competenţe suplimentare prin studiu sau formare în străinătate şi încurajarea cooperării transfrontaliere pentru stimularea performanţelor învăţământului superior

– Formarea mai multor cercetători pentru a pregăti terenul pentru industriile de mâine – Consolidarea legăturilor între educaţie, cercetare şi întreprinderi pentru a promova excelenţa şi inovarea

– Asigurarea unei finanţări eficiente – prin eliberarea constrângerilor de guvernanţă exercitate asupra învăţământului superior şi prin investirea în educaţie de calitate pentru a răspunde nevoilor pieţei.

Numeroase state membre ale UE stabilesc priorităţi pentru procesul de modernizare a sistemelor lor de învăţământ superior; dar potenţialul instituţiilor de învăţământ superior europene de a contribui la prosperitatea Europei şi de a-şi îndeplini rolul lor mai extins în societate rămâne subexploatat. Acesta este motivul pentru care educaţia se află în centrul strategiei Europa 2020, care a stabilit obiectivul ca 40% din tinerii europeni să aibă studii superioare până la sfârşitul acestui deceniu (33,6% în 2010).

În iulie, Comisia şi-a lansat propunerile pentru următorul buget multianual al UE (2014-2020), care include majorări substanţiale pentru educaţie, formare profesională şi tineret (+73 %), precum şi pentru cercetare (+46 %), recunoscând astfel rolul central al acestora în susţinerea creşterii economice. Agenda de reformă pentru modernizarea învăţământului superior va orienta priorităţile de cheltuieli din programele UE pentru sprijinirea reformelor. Strategia de reformă a Comisiei a fost modelată prin analize, studii şi consultări cu instituţii de învăţământ superior, profesori, cercetători, studenţi, întreprinderi, sindicate, guverne şi organisme internaţionale.

Aceasta este însoţită de un document de lucru al serviciilor Comisiei care analizează evoluţiile recente în sistemele europene de învăţământ superior şi de studiul „Modernizarea învăţământului superior în Europa: finanţare şi dimensiunea socială” care analizează tendinţele în finanţarea învăţământului superior şi politicile de deschidere a accesului la învăţământul superior.