Trocurile cu mize politice majore au incetat sa mai fie de domeniul trecutului nu prea indepartat, revenind in actualitate prin formule care sa permita reintoarcerea, cel putin partiala, la sferele de dominatie si influenta afectate si modificate de evenimentele ultimului deceniu al secolului trecut. In contextul globalizarii, orgoliile si ambitiile exacerbate ale liderilor fostului spatiu sovietic revin la suprafata prin promovari spectaculoase de scenarii menite sa-i tina la distanta pe ceilalti actori, ori sa le limiteze capacitatea de influentare, cu cistigurile si, eventual, deconturile negative ce ar rezulta de aici.
Repunerea pe tapet a acestor chestiuni care tin mai ales de reuniunile de taina din spatele usilor inchise se datoreaza in buna masura presei occidentale, care demonstreaza din nou ca stie sa-si intinda antenele peste tot acolo unde este posibil a se intimpla ceva care sa intereseze comunitatea politica internationala. De asta-data, tonul este dat de publicatia franceza Le Nouvel Observateur, reluata si citata de Jurnalul de Chisinau, care prin intermediul unui inalt demnitar rus a intrat in posesia unui document top secret al Kremlinului referitor la planurile si intentiile Moscovei de a-si reface, intr-o formula cosmetizata, adecvata actualelor realitati mondiale, fostul imperiu sovietic. In speta, este vorba despre un discurs al premierului Vladimir Putin rostit la o consfatuire a cabinetului pe care il conduce. Din parcursul respectivului document se desprind cu claritate doua tendinte: refacerea, cel putin partiala, a fostei Uniuni Sovietice si consfintirea pozitiei de adevarat stapin al Rusiei a fostului presedinte Putin. Monedele forte ale acestuia fiind conditionarile de ordin economic si readucerea sub aceeasi umbrela a teritoriilor de importanta strategica, de genul Abhazia si Osetia de Sud, alaturi de alte state foste membre dar care s-au desprins (vremelnic?) de Maica Rusia.
Observatorii si analistii politici care si-au exprimat punctele de vedere asupra acestor masinatiuni sint de parere ca ele nu fac altceva decit sa continue constanta cu care liderii respectivi pun in aplicare invataturile tatucului Petru cel Mare lasate de acesta prin testamentul sau de la mijlocul veacului al 18-lea, precum: a tine natia ruseasca necurmat in stare de razboi, spre a avea pe soldatii ei pururea deprinsi la razboi; a se amesteca in toate pricinile si dezbaterile din Europa, mai virtos in acele tari care sint apropiate; a se intinde neincetat catre Nord pe marginea Marii Baltice si catre Sud, pe marginea Marii Negre.
Asadar, nimic nou sub soarele ce scalda cupolele si clopotnitele aurite ale bisericilor moscovite. Numai ca acum monedele de schimb se numesc Crimeea, Sevastopolul, Tiraspolul, dar si NATO si UE pentru Ucraina si Republica Moldova, alaturi de resursele energetice si pietele de desfacere ale Rusiei, de care Europa are atita nevoie! De altfel, chiar in urma cu citeva zile am avut parte de o demonstratie de forta: un oficial al colosului GAZPROM a anuntat hotarirea concernului sau de a majora la cinci sute de dolari pe mia de metri cubi pretul gazelor naturale livrate partenerilor europeni.
Conditionarile teritoriale sint, insa, determinante. Ucrainenii si moldovenii de peste Prut trebuie sa fie constienti de acest fapt daca-si doresc cu adevarat un viitor european. In acest joc, precum si in toate celelalte, interesele Occidentului si modalitatile de reactie ale acestuia devin esentiale. Iar Kremlinul stie sa-si mute piesele pentru a-l tine in sah. Apropiatele alegeri parlamentare de la jumatatea anului viitor din R. Moldova sint asteptate sa dea un raspuns privind de partea cui va trece Transnistria. Dar miza completa contine si alte componente strategice, iar rusii prefera varianta schimburilor reciproc avantajoase, dar cu plusuri evidente de partea lor. Dinspre Kremlin, vintul schimbarilor sufla cu o tot mai mare intensitate, iar naluca tarului Petru I bintuie spiritele prezentului, marcindu-ne existenta. Vine ea, lumina, de la rasarit, dar aduce cu sine si gerurile din stepele siberiene.
Lasă un răspuns