Moniliozele la sâmburoase atacă puternic

Ploile în această primăvară au fost abundente, astfel încât nivelul precipitaţiilor căzute a compensat deficitul instalat din toamna şi iarna anului trecut. Avem deja la Bacau peste 180 mm precipitaţii căzute în cele 3 luni de primăvară. Dar acest lucru face pomicultorilor viaţa grea în ce priveşte combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor. Profesionalismul şi şansa de a se strecura cu tratamentele fitosanitare printre ploi va face diferenţa între pomicultorii care vor recolta fructe de calitate şi cei care vor mai încerca şi la anul. Într-un asemenea an nu vor obţine fructe cei care nu cunosc şi nu ţin din scurt tratamentele. Iar cei care vor obţine fructe de calitate vor avea preţ bun la ele.

Dacă la măr, aşa cum scriam şi într-un articol precedent, problemele mari sunt create de boala denumită popular „rapănul mărului”, moniliozele la sâmburoase au creat şi crează mari probleme. Ciupercile atacă frunzele, florile, lăstarii tineri şi fructele. Atacul s-a manifestat pe flori, frunze şi ramuri tinere (vişin, prun, cireş, iar în această primăvară şi la cais), cât şi in perioada de pârga a fructelor. De monilioză nu scapă nici speciile seminţoase. La gutui, atacul este foarte periculos, determinând căderea florilor şi a fructelor abia formate, pomul putând pierde în lipsa tratamentului, toată producţia. Condiţiile din primăvară favorabile atacului de monilioză vor crea o presiune de infecţie mare astfel încât se poate aştepta un atac mare asupra fructelor în pârgă şi la maturare la toate speciile pomicole.

Organele atacate primăvara de monilioză se ofilesc ca şi când ar fi opărite, se brunifică şi rămân pe pom uscate mai multă vreme. Atacul poate fi confundat cu focul bacterian al rosaceelor, care se deosebeşte prin faptul că vârful lăstarilor este curbat.

Fructele atacate putrezesc parţial sau total, cad, sau rămân mumifiate pe ramurile pomilor, asigurând astfel transmiterea bolii de la un an la altul.

Ciupercile iemeaza sub forma de miceliu de rezistenţă în fructele mumifiate sau în ramurile atacate, cât şi sub formă de conidii.

Atacul începe primăvara prin infectarea stigmatului floral sau a petalelor, de unde înaintează şi atacă ramurile şi lăstarii.

Pentru reducerea atacului un rol important îl au măsurile de prevenire a atacului prin igiena culturală. Astfel se vor aduna fructele atacate şi lipite de ramuri, deoarece acestea transmit atacul în anul în curs la ramuri şi totodată asigură sursa de infecţie, peste iarnă, în anul următor. Se vor elimina prin tăiere lăstarii atacaţi. Frunzele şi fructele atacate şi căzute pe sol vor fi îngropate prin lucrările adânci ale solului. Prin tăierile de rărire şi fructificare să rezulte coroane de volum mic, aerisite şi orientate pe direcţia nord-sud pentru o bună ventilaţie.

Combaterea chimică impune a se efectua 2-3 tratamente în primăvară începând cu umflatul mugurilor până în fenofaza de boboc floral. Tratamentele cu produse cuprice printre care şi zeama bordouleză dau rezultate bune. La gutui este nevoie de aplicarea unui tratament cu un produs sistemic în faza de boboc floral şi a unui tratament în floare cu produsul Aliette. Pentru eliminarea atacului pe fructe la sâmburoase se vor aplica în anii favorabili atacului 2-3 tratamente, după înflorit până în perioada de pârgă, cu produse chimice sistemice combinate cu produse de contact. Se va asigura perioada de pauză de la tratament până la consumul fructelor, în funcţie de produsul utilizat, perioadă care este de cel puţin 7 zile la sâmburoase şi 14 zile la seminţoase şi este precizată la fiecare produs. Din lista de produse omologate pentru tratamentele de prevenire şi combatere a moniliozelor, sunt: produse cuprice: Alcupral 50 PU -0,2 %; Cuproxat Flowable-0,35%; produsul de contact Bravo 500 SC- 0,15 %; şi produsele sistemice: Folicur Solo 250EW-0,1%; Luna Experience 400SC-0,05%; Orius 25EW-0,1%; Teldor 500 SC-0,08%, Chorus 75 WG-0,02%; Score 250 EC-0,02%; Topaz 100EC-0,05%; Signum-0,05%; Switch-0,1%. Sunt şi unele produse care nu sunt omologate în mod expres pentru monilioză din motive economice ale producătorului, dar este recunoscut efectul lor (colateral cu aţiunea împotriva altor boli): Merpan, Dithane, Topsin, Champ, Kocide etc.

Dozele la care sunt omologate sunt cele optimizate economic dar şi ca acţiune de protecţie a mediului. Ele la administrare, în livada pe rod, se calculează de la 1000 litri soluţie la hectar până la 2000 litri în funcţie de faza de vegetaţie, volumul coroanei, presiunea de infecţie. La pomii solitari se raportează la hectar suprafaţa pe care o ocupă pomul şi se calculează volumul de soluţie şi cantitatea de substanţă care revine pe un pom. Dacă există dispozitive de pulverizare bune şi un pom se acoperă cu mai puţină cantitate de soluţie faţă de cea rezultată din calcul, se respectă obligatoriu cantitatea de substanţă care a rezultat că trebuie administrată pe pom. În medie, cantitatea de soluţie pe un pom aflat în producţie este de la 1 litru la pomii de vigoare medie, până la 2-3 litri pe un pom cu vigoare mare. Soluţia trebuie pulverizată fin încât să acopere toată suprafaţa limbului frunzelor, pe ambele feţe, dar fără să se scurgă soluţia după trecerea cu pompa. Nu se tratează la temperaturi de peste 25 grade C, pe vânt, pe frunze umede şi cu pericol de a ploua în 3-4 ore.

Atenţie! Acum când cireşele de mai sunt coapte, se fac 1-2 tratamente, până în fenofaza de pârgă, la cireşele de iunie, pentru a nu face viermi. Se tratează şi pentru viermele prunelor, viermele mărului, afide.

Dr. ing. Florin ACATRINEI

Camera Agricolă Judeţenă Bacău