Moţiunea de cenzură pe legea-cadru privind salarizarea unitară a bugetarilor va fi citită vineri în plenul Parlamentului

Textul moţiunii de cenzură introduse joi de opoziţie după asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice urmează să fie citit vineri în plenul Legislativului.

Parlamentarii puterii susţin dezbaterea şi votarea moţiunii lunea viitoare în baza unei decizii luate de plen.

Poziţia acestora este contestată de opoziţie, liderul grupului deputaţilor PSD+PC, Mircea Duşa, afirmând că nu s-a respectat regulamentul atunci când s-a stabilit calendarul, deoarece moţiunea nu fusese depusă, iar graficul dezbaterilor trebuie decis de Biroul Permanent şi apoi aprobat de plen.

Proiectul legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea, este, prin efectele pe care le produce, antisocial şi antieconomic, susţin semnatarii moţiunii de cenzură intitulate ”Legea salarizării Guvernului iresponsabil”.

Autorii demersului antiguvernamental susţin că noul act normativ reduce drastic veniturile salariaţilor plătiţi din fonduri publice şi puterea de cumpărare a acestora, iar reducerea veniturilor a 1,29 milioane de salariaţi bugetari conduce la reducerea consumului, a producţiei de bunuri şi servicii şi, în final, la adâncirea crizei şi la accentuarea descreşterii economice în 2011 şi în anii următori.

Opoziţia consideră că obiectivul real al proiectului de lege este reducerea cheltuielilor cu salariile pentru personalul plătit din fonduri publice.

Totodată, opoziţia este de părere că asumarea răspunderii Guvernului în acest caz este imorală, dată fiind importanţa legii şi conferă proiectului în sine şi actului normativ ca atare ilegitimitate, putând fi oricând contestat.

Potrivit textului moţiunii de cenzură, prin noua lege se reduc definitiv salariile de bază cu 25%, aşa cum au fost stabilite prin Legea 118/2010, iar proiectul legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu are acordul sindicatelor şi al Consiliului Economic şi Social, care nu s-a putut întruni din lipsă de cvorum.

”Legea pentru care Guvernul Boc îşi angajează răspunderea nu stimulează munca, pentru că se plăteşte prezenţa la programul de lucru; nu stimulează performanţa, pentru că se plăteşte vechimea în muncă; nu stimulează eficienţa muncii prestate, pentru că se plăteşte nivelul ierarhic al funcţiei”, mai susţin semnatarii documentului.

De asemenea, opoziţia consideră că stabilirea valorii de referinţă a coeficientului de ierarhizare aferent clasei de salarizare 1 în anul 2011 la 600 de lei s-a realizat subiectiv, fără nicio fundamentare obiectivă, în corelaţie cu indicatorii de salarizare şi/sau performanţa economică a României, iar sistemul de salarizare propus presupune reducerea în continuare a personalului din sectorul public.

Conform semnatarilor moţiunii, prin noul cadru legislativ va creşte raportul dintre salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar, de la 1 la 12, la 1 la 15, contrar celor afirmate public şi în defavoarea bugetarilor cu venituri mici.

”Se încalcă grav Codul Muncii şi legislaţia muncii prin faptul că se elimină plata muncii suplimentare efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal şi sărbători legale;
nu se mai acordă premii şi prime de vacanţă; se limitează negocierea de salarii şi alte drepturi de natură salarială prin contractele şi acordurile colective şi individuale de muncă; se elimină cel de al 13-lea salariu”, se mai arată în moţiune.

Legea salarizării nu a fost dezbătută cu partidele politice din opoziţie, motiv pentru care punctele de vedere constructive şi obiective ale acesteia nu au putut fi exprimate şi susţinute pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ, acuză autorii demersului antiguvernamental.

În concluzie, opoziţia consideră că legea prezentată de Guvern nu îndeplineşte criteriile de tehnică legislativă, nu asigură cadrul obiectiv de salarizare a personalului bugetar şi niciun sistem modern de salarizare, stimulativ pentru personalul plătit din fonduri publice.

Prin asumarea răspunderii, actele normative se consideră adoptate, fără a mai fi dezbătute de legislativ, dacă în termen de trei zile nu se depune o moţiune de cenzură sau dacă aceasta din urmă este respinsă. În cazul adoptării moţiunii, Guvernul îşi pierde mandatul. AGERPRES