Retrocedarea pădurilor în comuna Blăgești i-a pus pe jar atît pe oameni, cît și administrația locală. Mulți oameni care au susținut că au fond forestier în satele Țîrdeni și Valea lui Ion nu au fost găsiți în registrele agricole de la Primărie și de aceea au trebuit să găsească o altă soluție pentru a-și dovedi calitatea de proprietar. „Pentru a rezolva aceste situații dificile am cerut sprijin Arhivelor Naționale. Recensămîntul agricol din 1948 a fost singurul act care atestă calitatea de proprietar a acestor săteni”, ne-a declarat Ion Bâgu, primarul comunei Blăgești. Cu toate că soluția a fost găsită, pînă la punerea în posesie trece foarte mult timp, deoarece sînt foarte numeroși pașii de întreprins pînă la primirea actului doveditor de la București. Astfel, proprietarii care își cer pădurea înapoi vin la primărie și depun cererea de rigoare. Aceasta este trimisă prin fax la Arhivele Naționale, unde se fac verificările de rigoare. Aceștia trimit la primăria din localitate înștiințarea de plată, pentru că verificările costă. Taxa de cercetare este 220.600 de lei. Primarul înmînează înștiințarea solicitantului care plătește la oficiul poștal. Omul se întoarce la primărie cu chitanța care atestă efectuarea plății care este transmisă pe fax la București. „Abia după toți acești pași vine și extrasul după recensămîntul din 1948”, ne-a mai spus primarul Bâgu. În această situație sînt 270 de țărani din comuna Blăgești, care trebuie să își primească 108 hectare de pădure pe Legea 18 și 54 de hecatre pe Legea unu. (C.T.)
Muncă de Sisif pentru obținerea pădurilor la Blăgești
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.