Muzeul de lîngă biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Borzești ar trebui să fie unul dintre cele mai vizitate muzee din județul Bacău. „Ar trebui”, pentru că deși se află în apropierea unui lăcaș de cult a cărei istorie se împlește cu copilăria Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfînt, muzeul alunecă și el pe albia dezinteresului nedisimulat al factorilor de decizie. Cine nu știe că în sfîntul Altar al venerabilei biserici din Borzești se află rădăcina stejarului de care, conform tradiției, a fost spînzurat de tătari unul dintre prietenii de joacă ai viitorului voievod? Iar mai tîrziu, domnitorul s-a răzbunat spînzurînd pe fiul hanului tătar? Tradiție, legendă și adevăr, toate au făcut ca, de-a lungul timpului, biserica din Borzești să devină unul dintre locurile minunate pentru orice tînăr. Un loc de meditați, ce trezește amintiri și creează imagini, care aruncă vizitatorul în alte vremuri. Chiar și așa, se pare că știm prea puține despre modul în care ar trebui să ne ocrotim și (de ce nu?) valorifica patrimoniul național. Iar ce se petrece la Borzești este grăitor în acest sens.
Nici muzeul aflat la „poalele” bisericii nu se poate lăuda că o duce mai bine. De cum treci de poarta ce împrejmuiește ansamblul muzeal de la Borzești, pe partea dreaptă se află o căsuță frumoasă și bine îngrijită, în care, conform celor inscrise pe o tăbliță, funcționează muzeul. Atributul de muzeu al Borzeștilor este însă impropriu, pentru că majoritatea exponatelor sînt aduse de la Bacău, ori de la bisericile din împrejurimi. Mai bine zis, un muzeu încropit bine și cu bună știință pentru cei ce vizitează biserica. Așa că, mai înainte de a intra în lăcașul de cult, dacă nerăbdarea nu este prea mare, te abați la muzeu. Înăuntru, decorul impresionează. Vitrine de sticlă frumos aranjate într-un spațiu nu foarte larg, în care vizitatorul poate admira diferite obiecte de cult a căror vechime urcă spre secolul XVII. „Cea mai veche carte din colecție este „Cazania” lui Varlaam din 1643″, ne-a explicat Florica Ursu, custodele muzeului. Însă celelalte exponate nu depășesc nici ele secolul XVIII. În partea stîngă, pe unul dintre pereți, stă rezemată o catapeteasmă, în mărime naturală, din lemn, care a fost dăruită muzeului, din cîte ne-a spus custodele, după ce a fost restaurată de maicile de la mănăstirea Bogdana. Nu lipsesc, după cum era și firesc, autenticele icoane pe lemn din secolelel XVII și XVIII, veritabile bijuterii de iconografie ortodoxă. „Avem și icoanele care au stat în biserică, însă le-am strîns de acolo și le-am depozitat aici, pentru că ni s-a spus că va începe pictarea sfîntului lăcaș”, a afirmat custodele muzeului. Și, într-adevăr, într-o săliță aparte, sînt așezate pe o măsuță icoanele Borzeștiului. Una dintre ele, o reprezentarea a Maicii Domnului cu Pruncul, din secolul XVII, păstra un farmec aparte. „Dacă această icoană s-ar restaura și ar fi îmbrăcată în argint, ar crea o imagine aparte în biserică”, a opinat Florica Ursu. De altfel, toate icoanele păstrate poartă cu și în ele un farmec aparte. „Una dintre ele a fost dorită cu insistență de niște italieni, care au tot întrebat cît costă”, ne-a mărturisit ea. Tot între obictele adunate din biserică se află și o imagine din anul 1934, în care apare marele istoric Nicolae Iorga, în vizită la șantierul de reconstrucție a bisericii. O altă atracție este și una dintre icoanele avînd pictat momenul Bunei Vestiri. „Această icoană se pare că a fost pictată de Nicoale Grigorescu, dar nu a venit nici un specialist care să confirme sau să infirme ipoteza”, a precizat Florica Ursu.
Sînt și alte minunății la Borzești, care trebuie văzute. Însă nu aceasta este problema locului. E trist în muzeul de la Borzești, la fel ca în biserică. Oricine intră în Muzeu observă pe propria-i piele că temperatura este mai scăzută decît cea de afară. Lipsesc climatizorul și celelalte ustensile necesare unui muzeu ce adăpostește obiecte de patrimoniu. De fapt, lipsește tot ceea ce ar trebuie în această direcție.”Într-un asemenea muzeu, termometrul ar trebui să se mențină la nivelul de aproximativ 20 de grade, pentru a nu afecta piesele. Dar nu avem cele necesare, așa că funcționăm așa”, ne-a spus custodele.
Multe lucruri din clădire se pot deteriora, muzeografii se pot îmbolnăvi, dar pot fi schimbați. Icoanele, cărțile vechi și celelalte piese din muzeu sînt, însă, unice. Ele se distrug din cauza inexistenței unor condiții normale și pier pentru totdeauana. La Borzești se mai trage încă un clopot de alarmă. Oare starea patrimoniului nostru național nu mai interesează pe nimeni? Pentru că cineva va trebui să dea socoteală pentru toate aceste stări de fapt. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns