Ne pregatim de Postul Nasterii Domnului

– incepind de marti, 15 noiembrie, si pina in ziua de 25 decembrie, ne aflam afla in Postul Nasterii Domnului (Craciunului).

Bucuriile fara reculegere nu rezista coltului vremii, de aceea, crestinii ortodocsi incep marele praznic al Nasterii Domnului printr-o perioada de post. Scopul acestuia e pregatirea credinciosilor pentru intimpinarea praznicului Nasterii Mintuitorului si trairea sarbatorii intru bucurie duhovniceasca.
Postul Craciunului aduce aminte crestinilor de patriarhii si dreptii din Vechiul Testament, care au petrecut timp indelungat in post si rugaciune, in asteptarea si nadejdea venirii lui Mesia-Izbavitorul.
Cele dintii mentiuni despre practicare acestui post dateaza din secolele IV-V.

Noaptea Vechiului Testament
Cele dintii mentiuni despre practicare acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin si episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit noua cuvintari despre acesta, numit postul din luna a zecea. Sinodul local din Constantinopol din anul 1166 a uniformizat durata postului Nasterii Domnului in Bisericile Ortodoxe, hotarind ca toti credinciosii sa posteasca 40 de zile, incepind de la 15 noiembrie. Se lasa sec in seara zilei de 14 noiembrie (Sfintul Filip), iar daca aceasta data cade miercurea sau vinerea, se lasa sec cu o zi mai inainte. Postul dureaza pina in seara zilei de 24 decembrie inclusiv. Prin lungimea de 40 de zile, ne aduce aminte si de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, cind acesta astepta sa primeasca cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatra ale Tablelor Legii. Tot asa si crestinii, postind 40 de zile, isi curatesc sufletele si trupurile si se invrednicesc sa primeasca intre ei pe Cuvintul lui Dumnezeu, nu scris cu litere, ci intrupat si nascut din Sfinta Fecioara. Dupa altii, postul Nasterii mai simbolizeaza si noaptea intunecoasa a Vechiului Testament.
Ultima zi a postului Nasterii (24 decembrie), numita si ajunul Craciunului, este zi de post mai aspru decit celelalte zile: se ajuneaza pina la ceasul IX (orele 15-16), cind se obisnuieste sa se minince, in unele parti, griu fiert, amestecat cu fructe si miere, in amintirea postului lui Daniel si a celor trei tineri din Babilon. In unele parti se ajuneaza in aceasta zi pina la rasaritul luceafarului de seara, care ne aduce aminte de steaua care a vestit magilor Nasterea Domnului. Aceasta ajunare aminteste totodata postul tinut odinioara de cei care urmau sa se boteze, in seara acestei zile, la liturghia savirsita atunci in acest scop.
Postul Nasterii Domnului este tinut si in Biserica Romano-Catolica, unde e numit Postul venirii Domnului sau simplu Adventus, dar este mult mai scurt decit la ortodcsi. El tine numai trei saptamini inainte de Nasterea Domnului, avind zile de post mai aspru miercurea, vinerea si simbata.

Cum postim in postul Nasterii Domnului
Ca fel de postire, postul Nasterii Domnului este de asprime mijlocie (ca si cel al Sfintilor Apostoli). Dupa rinduiala din pravilele bisericesti, in timpul acestui post, in manastiri se ajuneaza lunea, miercurea si vinerea, pina la ceasul al noualea, cind se maninca hrana uscata sau legume fierte fara untdelemn; martea si joia se maninca plante fierte, drese cu untdelemn si se bea vin, iar simbata si duminica se ingaduie si peste (afara de rastimpul dintre 20-25 decembrie, cind postul devine mai aspru). In calendar, apar zile de luni, marti sau joi, cind se dezleaga la peste, iar miercurea si vinerea in acest caz se dezleaga la untdelemn si vin, sar se maninca numai o data pe zi. Daca se intimpla miercurea sau vinerea un sfint cu priveghere (5, 6, 9, 12 si 13 decembrie) ori hramul bisericii, atunci se dezleaga la untdelemn, peste si vin. Dezlegare la peste se da de asemenea la praznicul Intrarii in biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie), in orice zi ar cadea.