Veta Petrea, de 34 de ani, din Moinești, trăiește cu cei cinci copii ai ei într-o baracă. Soțul a divorțat și a lăsat-o să-și crească singură copii, cel mai mic de un an și șase luni, cel mai mare de 17 ani. Cam tot atunci a survenit și decesul mamei sale, după care frații ei au alungat-o din casa părintească. S-a trezit fără nici un sprijin, cu copiii în stradă, avînd ca acoperiș deasupra capului doar cerul. „La început am stat cu toții într-un adăpost improvizat din cartoane, sub un nuc. Apoi, fiindu-i milă de noi, o persoană, Petrișor Beița, ne-a dat voie să locuim în baraca sa din cartierul Găzărie. Am amenajat-o singură, cum am putut, să pară cît de cît a locuință. Cei trei copii ce sînt la școală învață seara la lumînare, asta atunci cînd avem lumînări. Am improvizat și o sobă, dar tare îmi este frică ca atunci cînd nu sînt acasă să nu se întîmple ceva rău de la aceasta. Tot timpul mă gîndesc ce să le pun în farfurii copiilor. Cîteodată mai lucrez cu ziua, dar norocul acesta se ivește tot mai rar. Nu am mai primit ajutorul social din decembrie anul trecut. M-am dus mereu la primărie. Am cerut să mi se dea o locuință cît de mică și un loc de muncă, chiar și la măturatul străzilor. La început am primit promisiuni, apoi nu mai vroiau să vorbească cu mine și mă dădeau afară din birouri”, ne-a povestit, printre lacrimi, femeia. Mai mult, Veta Petrea s-a adresat în scris Președintelui României cerînd ajutor în cazul său. Din răspunsul primit, înregistrat cu nr.16554 din 30.07.2003, spicuim: „Am trimis memoriul la Prefectura Bacău, autoritatea abilitată cu cercetarea și analizarea problemelor semnalate cerînd să vă transmită punctul de vedere”. Nu a durat mult și „punctul de vedere” i-a parvenit prin adresa cu nr.358, din 22.09.2003, expediată de la Primăria Moinești: „Ca urmare a scrisorii adresate Președinției României, în care solicitați un ajutor financiar și o locuință, vă facem cunoscut: Primăria Moinești are în vedere cele solicitate, dar deocamdată nu dispune de resurse financiare suplimentare și nici de o locuință, doar de ajutor social, conform Legii 416 / 2002». Într-adevăr, la primăria moineșteană, situația lui Veta Petrea pare a fi bine cunoscută. „Poate să se prezinte la casieria noastră pentru a-și ridica ajutorul social pe luna iulie, de 1,5 milioane de lei, și cel de pe luna septembrie, de 1,3 milioane de lei. Dacă se va ivi oportunitatea unei locuințe sociale i-o vom oferi. Pînă atunci, există varianta ca frații ei să dea dovadă de înțelegere și să o primească din nou în casă. Noi o mai putem ajuta cu opt metri cubi de lemn și cu un ajutor social de urgență de pînă la trei milioane de lei cu care ar putea, sprijinită tot de frați, să-și ridice o cameră lîngă locuința părintească. Deocamdată, un loc de muncă nu-i putem asigura pentru că nu posedă nici un fel de calificare. Îi vom propune să-i internăm trei dintre copii la Centrul de zi din cadrul Complexului de servicii comunitare nr.4”, ne-a declarat Nicolae Catană, secretarul primăriei.
În privința locuinței părintești, este greu de crezut că frații ei ar mai putea să o mai primească, mai ales că în respectiva casă locuiesc patru familii cuprinzînd 17 persoane. Rămîne doar speranța ca materialul lemnos și ajutorul social de urgență să-i fie de ajuns pentru a construi o anexă ce ar trebui să adăpostească șase ființe. Aceasta, avînd în vedere că, în momentul de față, amărîta femeie se bazează din punct de vedere financiar doar pe alocațiile copilor și ajutorul social primit „din an în Paști”. Cît privește pensiile de întreținere a copiilor din partea fostului soț, acestea figurează doar teoretic, pe hîrtie, respectiv hotărîrea judecătorească. Culmea este că acestea i s-au luat totuși în calcul ca venit în stabilirea cuantumului ajutorului social, la biroul de specialitate al primăriei dîndu-se ca explicație că așa prevăd normativele în vigoare. (Mihai VIERIU)
Lasă un răspuns