Nepăsarea, la fel de gravă ca și hoția

Eduard ADAM

S-a întîmplat ca în România de după 1990 să apară un om de afaceri numit Corneliu Iacobov. Din nefericire, s-a mai întîmplat ca acesta să înceapă tot felul de afaceri pe care, nu se știe cum, le-a adus la faliment. Tot ghinionul a făcut ca acest domn să fie și coleg de partid cu cei aflați la putere mulți ani în România și care, din spirit de colegialitate sau cine știe cum altfel, l-au scutit de plata unor sume imense la bugetul statului. Așa că Iacobov nu s-a achitat de obligațiile financiare care-i reveneau ca orice muritor, sau cel puțin așa spun acum anchetatorii, și a prosperat cît Făt-frumos din poveste: adică a adunat bani într-un an cît alții în zece. Numai că puterea despre care se spunea că l-ar ține în brațe pe Iacobov s-a dus, și la fel de iute s-a năruit și sentimentul de siguranță a respectivului om de afaceri. Astăzi, cel care cumpăra fabrici pe bandă rulantă în anii din urmă pare să fi ajuns la sapă de lemn. Nu mai are nimic, fiindcă toată averea lui impresionantă a intrat pe mîna soției, a tatălui și a altora. Și, uite-așa, cei care s-au trezit astăzi să facă lumină în povestea cu vile și mașini de lux ale lui Iacobov nu mai au ce recupera din averea acestuia, în caz că, poate, mîine sau peste o săptămînă, descoperă că, într-adevăr, Corneliu Iacobov a furat.

Cînd auzi că Iacobov a sărăcit peste noapte te apucă rîsul. Nu-ți mai rămîne altceva de făcut cînd constați că cel care ieri se plimba cu elicopterul din proprietate în proprietate astăzi nu mai are decît niște pachete de acțiuni pe la cîteva firme, care valorează cît o călătorie de-a lui pe la Monte Carlo. Mie, personal, mi-e greu să cred că treaba cu transferul averilor s-a făcut așa, dezinteresat. Eu consider mai degrabă că treaba a fost premeditată ca, în caz de ceva, fostul patron de la Rafo și familia sa să nu rămînă goi-goluți. Sau poate mă-nșel?!
Oricum, mutarea a fost de nota zece! Numai că aici intră în scenă instituțiile statului. Acei oameni pentru ale căror salarii eu, colegii mei, familia mea și toți românii plătesc sume imense. Și nu cînd ne-aducem aminte, așa cum făcea Iacobov cu dările către stat, ci lună de lună. Mă gîndesc dacă n-ar fi indicat ca cei ajunși acum la putere să-i scuture puțin pe cei care l-au luat la trei-păzește pe domnul Iacobov. Adică acei oameni care erau obligați să se asigure că tot românul, inclusiv Corneliu Iacobov, respectă legea. Să fie întrebați și domnii care vor să facă lumină în acest dosar de ce au dormit pînă acum în papuci? De ce n-au mișcat un deget pînă ca Iacobov să-și înstrăineze toate bunurile aflate pe numele lui? Dacă Iacobov era anchetat mai demult, stimabilii din instituțiile cu rol de control aveau pe ce să pună sechestru. Așa, au rămas doar cu dorința de a recupera banii datorați statului de fostul patron al Rafo. Dacă Iacobov este atît de sărac precum se spune prin ziare, statul va recupera, probabil, cîteva salarii minime pe economie. în rest, nimic.

Poate n-ar fi rău să răspundă și politicienii care au guvernat țara în vremurile bune pentru Iacobov. Ei puteau face lucrurile să se miște, dacă exista voința politică. Se pare însă că unii nu au vrut. Oare de ce?! Să fi fost și politicienii unși cu mierea din butoaiele prea-pline?! Sau, mai rău, erau chiar ei băgați în afacerile oneroase despre care erau acuzați doar cei scoși în față?

Sincer, aștept cu mare interes să văd cît de bogat sau de sărac este astăzi Corneliu Iacobov. Și nu numai el. Am pomenit de el fiindcă este din județ, iar presa locală și-a îndreptat atenția cu precădere spre el. Dar e bine să aflăm informații similare și despre alți magnați din țara asta. Sper ca vreodată să se facă lumină și în acele afaceri atît de încîlcite la un moment dat, încît aș fi jurat că nu va reuși nimeni să le descurce în veci. Abia atunci voi avea certitudinea că instituțiile cu atribuții de control și-au făcut pe deplin datoria și că din buzunarul meu nu plătesc degeaba niște funcționari publici care vin la serviciu doar ca să-și servească ceașca de cafea. Voi simți, în sfîrșit, că am intrat într-o stare de normalitate.t domn să fie și coleg de partid cu cei aflați la putere mulți ani în

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!