Nesimțire marca e.on Moldova

Claudiu BOANGIU

Perceperea existenței nesimțirii într-o anumită situație îmi generează reacții fizice: mă apucă durerea de cap. O teribilă durere de cap! Mă rușinez eu, neputincios și în interioru-mi, din cauza lipsei de bun simț a celui cu care intru în contact. Faptele, vorbele cu miasmă de nesimțire mă și enervează, în egală măsură. Cînd am parte de nesimțire la primele ore ale dimineții, ziua respectivă e una în care disconfortul mă însoțește pînă-n noapte. Așa mi s-a întîmplat și ieri, cînd mi-am verificat, înainte de a pleca la serviciu, cutia poștală. Dintr-un petic de hîrtie prins cu o capsă, îmi rînjea o înștiințare a e.on Moldova, cum că voi fi debranșat de la alimentarea cu energie electrică, luni, 7 august, dacă nu achit o restanță de 8,26 lei. Asta presupunea ca ieri să dau fuguța la sediul e.on (cred că firma asta nu merită majuscule), să fac dovada că am achitat respectiva factură. Adică, să ma învoiesc de la serviciu, să dau bani pe un taximetru sau să o iau agale pînă la sediul domniilor lor, să stau la rînd la ușa serviciului relații cu clienții și să-i prezint unui angajat factura pe care am achitat-o, încă de pe 20 iulie, la Oficiul Poștal 11 Bacău. Care va să zică, să pierd din timpul meu, care pentru ăștia de la e.on o fi făcînd cît o ceapă degerată, dar pentru mine-i foarte scump și nici nu-mi prisosește. întrucît am un job care nu-mi permite să umblu fleaura pentru a satisface mofturile nu-știu-cui, iar timpul scurt mă presa, am rugat o cunoștiință, care avea traseu în zona sediului e.on, să-mi facă un serviciu și să se intreseze de situația plăților mele. Astfel, m-am pricopsit și cu o datorie „de obraz”, pentru nimic. Pentru că, de la e.on, cunoștiința-mi a fost informată că, de fapt, banii au ajuns în cont, dar cu o întîrziere de cîteva zile, vezi, Doamne!, cauzată de Poștă. Ceea ce i-a făcut să emită somația. Nu tu scuze, nu tu regrete, doar mutre acre și grăbite să dea vina pe încetineala cu care se mișcă Poșta. Pe românește, să paseze mîța moartă-n curtea altuia.

Cu scuzele de rigoare din partea-mi, îi înștiințez pe „domnii” de la e.on că pe mine (și, cred, pe nici un beneficiar al lor) nu mă interesează relația lor contractuală cu Poșta (eufemistic vorbind). E strict problema lor cum s-au înțeles între ei, la încheierea contractului. Dar nu cred că există vreo clauză care să prevadă că trebuie ca noi, beneficiarii serviciilor ‘mnealor, să ne sacrificăm timpul, banii și nervii, pentru că ei nu-s în stare să-și facă ordine-n ogradă! Deoarece nu vreau să citesc la opaiț, așa cum se întîmplă în localități întregi din județ din cauza frecventelor defecțiuni produse pe rețelele de transport ale energiei electrice, îmi achit la timp facturile, uzitînd de variantele propuse de e.on. Iar una dintre acestea este plata la oficiile poștale. Ei dispun de posibilități de constrîngere a beneficiarului: îi pot trage heblu, imediat ce constată o abatere de la contract. Dar nu cred că e.on mi-ar fi decontat ieri taximetrul cu care m-aș fi deplasat la sediul lor pentru a-mi clarifica situația, cum nu cred că mi-ar fi plătit nici ora pe care ar fi trebuit să o pierd lipsind de la serviciu. De altfel, conducerea e.on Moldova a demonstrat că nu este în stare să țină pasul cu ceea ce promite și că lucrează conform unei strategii pe care noi, beneficiarii, nu o percepem. Anul trecut, spuneau că îi vor transfera la tariful „standard”, din oficiu și fără bătaie de cap, pe abonații care nu mai îndeplineau condițiile pentru tariful „social”. N-au făcut-o, iar oamenii s-au trezit arși la buzunare în plină iarnă, cînd facturile la utilități te-omoară. Au recunoscut, atunci, cei de la e.on, că nu au putut face față, în timpul pe care ei înșiși l-au propus, volumului de muncă. Sîntem puși să batem drumurile de pomană, cad rețelele de alimentare a localităților, se strică mîncarea-n frigider, se duc naibii ouăle puse de țărani în incubatoare, copiii stau lîngă opaiț, citind o carte, chirurgii rămîn în beznă, în timp ce operează… Am mai spus-o, și-o repet: ăștia nu-s nemți! încă.i de bun simț a celui cu care intru în contact. Faptele, vorbele cu miasmă de nesimțire mă și enervează, în egală măsură

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!