Poti privi cu destula incrincenare ceea ce se petrece in lumea romaneasca. Curind, alegeri pentru functia de presedinte al tarii – si un nou posibil candidat, ce stirneste curiozitatea: Crin Antonescu. Crah, sau pe-aproape, economic. Firme care dau faliment. Someri. Nivel de trai tot mai scazut. Scumpiri. Saracie. Dar si ceva sperante. Ele vin din faptul ca, orisicit, societatea civila s-a asezat intr-o matca pe aproape de normalitate. Iar asta se vede nu atit in productia culturala, care nu a stagnat niciodata, ci in absorbtia de cultura de catre public. Într-adevar, se poate observa, aproape cu ochiul liber, ceva ce in urma cu doar citiva ani, era greu de conceput. O multime de oameni intorc spatele „distractiilor” facile, ca tv-ul si internetul si se intorc la lectura cartilor. Ne temeam nu cu mult timp in urma ca vom iesi din Galaxia Gutemberg, pentru a intra si poposi definitiv in galaxia video-audio. Dar, se pare ca oamenii sunt curiosi o vreme sa priveasca si sa auda, insa apoi simt iarasi chemarea sa participe: si numai lectura e capabila sa-i ofere cuiva o participare. La ce anume? La propriul sau univers launtric. Univers de care si televizorul si computerul te indeparteaza. O indepartate ce instraineaza omul de el insusi, pina ajunge sa-l surmeneze. Revenirea la lectura, demonstrabila prin numarul mare de carti ce se vind, dar si prin pseudo-sondajele ce involuntar le faci discutind cu un mare numar de oameni atunci cind calatoresti prin tara, arata ca oameni isi doresc acum, mai mult ca oricind, sa se regaseasca pe ei insisi. Nu stiu daca regasirea aceasta se va produce, in profunzime, pina la data alegerilor, incit macar o parte din electorat sa mearga cu calm la urne si sa voteze fara patima un candidat la presedintie pe care il considera cel mai potrivit lor insile. Dar, oricum, lectura va aduce un beneficiu major: intoarcerea la civilizatie. Ce e drept, nu stiu citi dintre cititorii ce intra in statistici sunt tineri, adica oameni pina in 30 de ani. Mi-as dori ca 90% dintre cei care citesc sa fie din aceasta categorie de virsta. Pentru ca, in acest fel, vom avea asigurata nu doar continuitatea culturii, ci si sansa la o tara civilizata. Nu mi-am dat seama niciodata ce anume au gindit cei care s-au impotrivit, intr-o vreme, culturii vii, mergind pina acolo incit ziarele au inceput sa vorbeasca despre moartea culturii, pentru ca o serie de reviste culturale au fost condamnate sa dispara. Noroc ca s-a revenit asupra acestei idei, revistele culturale si-au reluat aparitia, iar acum roadele incep sa se culeaga. Revenirea la cultura, la carte, este o revenire la civilizatie, la construirea unei civilizatii. Si ea este absolut necesara nu doar pentru conditia existentei umane in lume, ci si pentru ca politica nu se poate face cu insi ce raspund aproape exclusiv instinctelor primare, ci cu oameni cultivati, bine-crescuti, ce se calauzesc dupa valori morale. Participarea la cultura ce se observa astazi, va atirna greu in alegerile ce vor avea loc miine.
Dan PERSA
Lasă un răspuns