Daca America este Tara Tuturor Posibilitatilor, Romania tinde sa devina Tara Recordurilor Anacronice. Fara a pretinde un inventar riguros al acestui an cu cele bune si cele rele care ne-au insotit de la un capat la celalalt, sa constatam un fapt cu valoare generalizatoare: nimeni nu-i ca noi. Cel putin din acest punct de vedere ne putem felicita si stringe miinile, cu gesturi cordiale si promisiuni de continuitate; statutul dobindit se cere consolidat,
conform urarii din strabuni: si in anul care vine, o sa fie si mai rau…! Cel dintii record „pe bune” de pe lista de prioritati ar putea fi reusita summit-ului NATO de la Bucuresti, din primavara acestui an, care a reunit in capitala patriei noastre dragi nu doar „virfurile” pactului nord-atlantic, ci si actori de cel mai inalt rang din distributia aflata in espectativa, precum fostul presedinte al Rusiei. Punct mare, marcat de noi, dupa cum ar spune americanii, la capitolul imagine, cu toate beneficiile ei. In rest, evenimente, intimplari si situatii de normalitate romaneasca. Dupa o guvernare minoritara record, de doi ani si jumatate, si cu o majoritate de numai douazecisidoi la suta, tandemul liberalo-udemerist preda stafeta noului Executiv cu indemnul de a nu se imbata cu apa rece fiindca-l paste riscul de a se-nneca in propria-i euforie. Aviz la mostenirile neatractive si iluzorii. Si tot acum se-ncheaga cel mai imposibil mariaj politic homosexual dintre o formatiune politica de Stinga si alta de Dreapta, dupa cum apreciaza intreaga medie romaneasca. Considerind, totodata, ca iubirea statornica dintre social-democrati si democrati-liberali nu va avea parte de sarutul fidelitatii care sa pecetluiasca amintirile nostalgice ale trecutului nu prea indepartat. In sfirsit, ramine de vazut ce pasiuni ii vor sfisia, nu se cade sa le stricam, de-acum, sarbatorile. Chiar daca ei ni le-au stricat deja.
Dar, sa nu ne indepartam de recordurile promise. La uninominalele din urma cu exact o luna de zile, un candidat udmr-ist clasat al patrulea pe lista in colegiul sau electoral, cu numai opt voturi dobindite, este declarat cistigator, desi distanta de prima pozitie a fost de peste doasprezecemii de optiuni. E clar ca asa ceva numai la noi se poate intimpla! Curat optiune populara democratica! Dar, unde-i lege nu-i tocmeala. Nu cerceta aceste legi, ca esti nebun de le-ntelegi, spunea cindva o minte luminata de-a noastra, si-avea perfecta dreptate.
Oricum, avem si alte numeroase motive de mindrie nationala cu care sa ne bine-dispunem acum, la final de an. Medicul primar-general al Capitalei ne-a bagat in cartea recordurilor de trei ori in
numai o saptamina: cu cei aproape patru mii de mosi Craciun impartind daruri copiilor, cu un cirnat afumat lung de vreo doi kilometri si greu de aproape patrusute de kilograme, dar si cu tortul de frisca si fructe de 140 de metri lungime si greu de peste douasute de kilograme. Ca sa se-nfrupte tot omul, ca de-asa vremuri e satul pina peste cap! La concurenta cu bucurestenii, scolarii brasoveni i-au expediat Mosului o scrisoare lunga de peste patrusute de metri, ca sa aiba ce citi in clipele de singuratate petrecute in compania noptii polare. Dar toate acestea sint recorduri cuminti, care nu stirnesc pasiuni, invidii, rautati sau acuze. Ai nostri ca brazii sint in stare mai ales de lucruri neobisnuite, care sa ne faca deliciul zilelor de-acum. Un roman neaos, zburator printre astre, a trebuit sa-si cumpere o geanta speciala cu care sa-si transporte acasa, ori la banca, cei optsutedouazeci de milioane de lei vechi pe care-i cistiga intr-o singura luna; din pensie, salariu si indemnizatii. Si se mai spune ca sintem in plina criza financiara! Noii guvernanti isi incep exercitiul puterii executive cu cacealmale rasunatoare: nu salarii majorate pentru dascali, nu pensii reajustate, nu indemnizatii speciale mamelor aflate in concedii post-natale, nu reduceri de taxe si impozite. Legile adoptate intr-o veselie de parlamentarii vechiului Legislativ sint trecute la arhiva. Altele, mai bune (!), abia urmeaza. Diagnosticul pus de specialisti este clar si neechivoc: sindrom de amnezie pe fond de insolenta post-electorala. Noroc de ursii gunoieri de sub Timpa brasoveana, de ursii turisti care ies la drumul mare de prin padurile Sinaiei, sau de aventurile boeme ale finantatorului din Ghencea, care sa ne mai veseleasca in tovarasia bucatelor alese de sarbatori.
Oricum, vocatia recordurilor nu se opreste aici. Mai lasam si pentru la anul.
mircea diaconescu a zis
Tara arde si baba se piaptana .Totusi un tort cu lungimea de 140 metri cum scrie autorul articolului ,este cam mult.