Nu avem o strategie coerentă de dezvoltare

Județul Bacău, ultimul din țară la asistența sanitară
• sîntem arătați cu degetul și pentru că nu stăpînim poluarea și nu știm să reciclăm deșeurile

Cercetătorii de la Academia de Sudii Economice (ASE) din București au întocmit un studiu care demonstrează că județul nostru se dezvoltă haotic, dar și că autoritățile nu au planuri concrete de acțiune. Probleme majore sînt în mai toate domeniile, însă în unele lucrurile par să fi scăpat definitiv de sub control. „Bacăul are lipsuri grave în ceea ce privește infrastructura de sănătate și asistență medicală. Aici a fost înregistrat cel mai mic indice din țară la asigurarea cu paturi de spital, a crescut îngrijorător morbiditatea cauzată de tuberculoză, laboratoarele medicale sau farmaciile sînt aproape inexistente în mediul rural. Ar mai fi necesari încă 110 medici pentru a se asigura un nivel decent de asistență medicală”, a explicat conferențiarul Maricica Stoica.
Ea a adus în discuție și problemele infrastructurii economice din județ, despre care spune că este distribuită inegal în teritoriu. Cea mai mare parte dintre societățile comerciale este înregistrată în orașele mari: Bacău, Onești, Moinești, în timp ce în mediul rural sînt foarte puține firme. în plus, numărul de societăți comerciale a scăzut în 2003 față de anul anterior. „în zona Comănești, Dărmănești, Agăș, care este declarată zonă defavorizată de șase ani, rata șomajului continuă să fie ridicată, ajungînd la 18%. Aici nu se fac investiții și din cauză că nu există infrastructura necesară. Foarte multe societăți din zonă, în special cele care activează în industria exploatării lemnului, și-au declarat domiciliul fiscal în orașul Bacău și, astfel, taxele și impozitele care ar fi utile pentru revigorarea economică a Văii Trotușului se duc în altă parte. Lemnul este, de departe, cea mai exploatată resursă naturală. Există nu mai puțin de 353 de firme care activează în industria lemnului. în schimb, doar trei societăți fac materiale pentru construcție”, și-a continuat expunerea Maricica Stoica.
în studiul care se va întinde pe o perioadă de trei ani se mai arată că dezvoltarea ramurilor industriale din județ este inegală. Nu există nici o firmă care să se ocupe de utilizarea deșeurilor, în condițiile în care normele politicii de mediu a Uniunii Europene impun măsuri stricte de recuperare, reutilizare și neutralizare a gunoiului. Principalele ramuri ale industriei din care Bacăul face export sînt unele poluante: industria textilă, cea de hîrtie și prelucrare a lemnului, îngrășăminte chimice și armături metalice. Cercetătorii susțin că resursele naturale, precum fructele sau plantele medicinale sînt insuficient exploatate, iar plantele tehnice ar trebui să fie cultivate pe suprafețe mai întinse. Suprafața agricolă este slab dezvoltată, mai bine de 3.000 de hectare nefiind cultivate deloc.
„Orașele Buhuși, Moinești, Slănic Moldova sînt în pericol de a-și pierde statutul de orașe, din cauza infrastructurii deficitare. în Dărmănești, de exemplu, există doar alimentare cu apă. De asemenea, terenul intravilan este administrat ineficient. Se construiește haotic, în lipsa unor Planuri Urbanistice Generale și a unei strategii generale de dezvoltare a localităților. Au apărut cartiere rezidențiale în pădurile învecinate orașelor, cum este pădurea de pini de la Moinești”, a mai arătat conferențiarul de la ASE. Județul are și un potențial turistic ce nu este folosit la capacitate maximă. Ca exemplu a fost dat tot orașul Moinești, în care turismul balnear este inexistent, în ciuda resurselor specifice și a zonei înconjurătoare frumoase.

Problemele pot fi rezolvate abia într-un sfert de secol

întrebat în legătură cu urmările practice ale studiului, prefectul Gheorghe Hură a afirmat că rezultatele sale vor fi folosite pentru fundamentarea unui program de dezvoltare pe termen lung a județului. „Este nevoie de o discuție cu Consiliul Județean, după care trebuie avut în vedere un orizont de timp de 20-25 de ani. Abordarea va fi diferită de ceea ce s-a făcut pînă acum. Oamenii trebuie să se obișnuiască cu ideea abordării problemelor sociale și economice din punctul de vedere al ecosistemelor. Apoi, resursele vor fi utilizate corespunzător doar după ce se va face un studiu referitor la posibilitățile de exploatare și la practicile locale în materie”, a susținut Gheorghe Hură.

Viața culturală la sate este nulă

Maricica Stoica a mai punctat faptul că nici învățămîntul de specialitate în domeniul turistic și silvic nu este dezvoltat pe măsura resurselor pe care le oferă județul Bacău. Aceasta a arătat că nu există în județul nostru școli care să formeze specialiști pentru prelucrarea în piatră.
Din punct de vedere al vieții culturale de la sate, a fost menționată situația deplorabilă a școlilor din mediul rural, a căminelor culturale și a bibliotecilor din comune. în încheierea analizei, Maricica Stoica a ținut să menționeze că pînă în prezent nu a existat o strategie de dezvoltare pe 20 de ani, care să aibă continuitate și ca urmare efectele nu întîrzie să apară. „Primarii din localitățile Bacăului preferă să stea cu mîna întinsă la județ și nu fac nimic care să schimbe situația îngrijorătoare de la sate. în 14 ani parcă am fost niște rozătoare care am distrus tot”, a încheiat conferențiarul de la ASE, Maricica Stoica. (Oana ALBU, Bianca TOMESCU)uctura ne

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!