Viata politica româneasca nu trebuie judecata in afara contextului international.
Faptul ca rezultatul Referendumului din România a fost decis de Germania este doar o caramida din noua realitate europeana care se construieste. Tot Germania decide ce se intimpla in Grecia, care sint relatiile Europei cu Rusia, care va fi viitorul Republicii Moldova. Angela Merkel a decis cine sa nu mai fie premierul Italiei, a incercat sa determine realegerea lui Sarkozy in Franta si a impus un un prag al deficitelor publice ale tarilor UE.
Constructia europeana, insa, i se pare Germaniei prea fragila, prea mica si prea putin dinamica. O vreme, cit timp Sarkozy a incercat sa conduca autoritar Franta, cuplul „Merkozy” parea sa fi creat o suprastructura europeana, mai presus de toate institutiile UE. Schimbarea presedintelui francez a lasat cancelarul german sa decida singur pe aproape intreg continentul.
Deocamdata Germania are inca de infruntat mecanismele de protectie democratica ale Uniunii Europene. Se aude tot mai insistent, insa, zvonul cum ca actuala constructie nu mai este pe placul Germaniei, care ar vrea altceva: o noua uniune in care sa intre doar tarile care-i fac pe plac si care sa faca presiuni impotriva celorlalte state sa copieze politicile trasate de la Berlin.
Nu ne spune, nimeni, insa, ce s-ar intimpla cu statele care nu vor sau nu pot sa se alinieze politicilor impuse de Germania.
Ne amintim, insa, ca o astfel de situatie a mai existat in istoria recenta a continentului iar tarile europene au trebuit atunci ori sa se supuna solicitarilor Germaniei de buna voie ori sa fie supuse prin forta armelor.
E interesant ca, in acest context, Rusia se pregateste pentru cel mai mare program de inarmare, similar cu cel pornit in anii ’30.
Lasă un răspuns